Președintele Băncii Mondiale avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu ar putea încetini economia globală și accelera inflația

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu va avea ca efect o încetinire a creșterii economiei globale și o creștere a inflației, indiferent de cât de rapid se va încheia, potrivit Reuters.

Impactul războiului asupra economiei globale depinde de energie și durată, avertizează șeful Băncii Mondiale

Ajay Banga a explicat, în cadrul unui eveniment organizat de Atlantic Council înaintea reuniunilor Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, că instituția pe care o conduce a reușit să mobilizeze rapid miliarde de dolari pentru sprijinirea țărilor afectate de conflict, utilizând mecanismele de criză, similare celor folosite în perioada de vârf a pandemiei COVID-19.

Potrivit acestuia, amploarea efectelor economice ale războiului va depinde în mare măsură de severitatea și durata perturbărilor de pe piețele energetice. Dacă conflictul se va încheia rapid, economia ar putea începe să se stabilizeze în următoarele luni. În schimb, o prelungire a acestuia ar putea extinde impactul negativ pentru încă șase până la opt luni.

„În orice caz, dacă ne uităm la o creștere probabilă a PIB-ului mondial de 2,83% înainte de acest conflict recent, impactul va fi probabil între 0,3% și 0,4% în scenariul de bază, ajungând până la peste 1% în cazul unei perioade mai lungi și mai dificile”, a spus el.

Inflația globală ar putea crește cu până la 0,9 puncte procentuale din cauza războiului

Ajay Banga a avertizat că inflația ar putea fi influențată negativ, cu o creștere de până la 0,9 puncte procentuale, pe fondul efectelor generate de conflict.

Totodată, acesta a menționat că oficialii din domeniul financiar urmează să se reunească la Washington pentru a analiza modalitățile prin care Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional pot sprijini țările puternic afectate de scumpirea energiei și de perturbările lanțurilor de aprovizionare provocate de război.

„Noi, ca instituție, putem ajuta deoarece dispunem de anumite tipuri de ferestre de răspuns pe care le numim ferestre de răspuns la criză”, a spus Banga, referindu-se la regulile Băncii Mondiale care permit țărilor să solicite acces rapid la 10% din fondurile neplătite din programele aprobate anterior.

Ajay Banga a declarat că statele afectate de conflict ar putea beneficia, în următoarele două-trei luni, de aproximativ 30 de miliarde de dolari prin mecanismele speciale de criză, iar suma totală disponibilă ar putea ajunge la 70 de miliarde de dolari într-un interval de șase luni.

Totuși, acesta a atras atenția că guvernele trebuie să evite măsuri care le-ar putea agrava situația bugetară, precum acordarea unor subvenții pe care nu le pot susține pe termen lung, deoarece acestea ar putea genera probleme economice și mai serioase în anii următori.

Șeful FMI anunță prețuri mai mari din cauza războiului din Orientul Mijlociu

Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis un avertisment clar privind impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, subliniind riscuri majore pentru stabilitatea financiară internațională. Potrivit evaluărilor instituției, tensiunile geopolitice au început deja să afecteze piețele energetice, ducând la creșteri ale prețurilor și la presiuni inflaționiste la nivel global.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că instituția se pregătește să revizuiască în scădere prognozele de creștere economică mondială, în paralel cu ajustarea în creștere a estimărilor privind inflația.

„Chiar dacă conflictul se va încheia rapid, FMI este pregătit să reducă previziunile pentru creșterea economică și să majoreze prognoza pentru inflație”, a spus Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.

Conform analizei Fondului Monetar Internațional, chiar și în cazul unei încetări rapide a conflictului, efectele economice nu se vor diminua imediat. Șocul actual de pe piața energetică este suficient pentru a genera:

• creșterea prețurilor la combustibili și alimente
• încetinirea investițiilor la nivel global
• presiuni suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare
• reducerea ritmului de creștere economică mondială

FMI subliniază că economia globală operează într-un mediu tot mai vulnerabil la șocuri externe, iar volatilitatea geopolitică devine un factor central în dinamica macroeconomică.

„În schimb, toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și creștere mai lentă,” a spus Georgieva, pentru publicația citată.

„Trăim într-o lume cu incertitudine ridicată. Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom reveni din acest șoc, trebuie să fim atenți la următorul.”, a spus șefa FMI, menționând tensiunile geopolitice, progresele tehnologice, șocurile climatice și schimbările demografice.

Vezi aici analiza FMI!