Florin Manole, despre cota de muncitori non-UE: Am scăzut-o deoarece e nevoie să lăsăm mai mult spaţiu pentru lucrătorii români

Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat sâmbătă, la Arad, că reducerea numărului de lucrători din afara Uniunii Europene a fost o decizie necesară în contextul creșterii șomajului. Oficialul a explicat că a respins solicitarea patronatelor de majorare a cotei la 150.000 de persoane. În schimb, autoritățile au stabilit un nivel mai redus, pentru a favoriza angajarea forței de muncă locale.

Florin Manole explică de ce a redus cota de lucrători non-UE în România

Florin Manole a susținut în mod ferm că limitarea numărului de lucrători străini a fost o măsură menită să protejeze piața muncii din România și să ofere mai multe oportunități angajaților locali. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate la Arad, unde ministrul a detaliat contextul deciziei luate la finalul anului trecut.

Ministrul a arătat că, în noiembrie 2025, reprezentanții mediului de afaceri au solicitat majorarea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 la 150.000 pentru anul 2026. Propunerea a venit în condițiile în care companiile reclamau un deficit de personal în mai multe domenii.

„150.000 de oameni care ar fi venit să lucreze în România înseamnă că ar fi venit să lucreze în nişte locuri de muncă. Deci, mediul antreprenorial îmi spune în noiembrie 2025 că există nevoia de noi lucrători. Am fost atunci criticat, dar folosesc prilejul actual să vă spun că a fost o critică nedreaptă, că de ce am scăzut cota de lucrători străini. Am scăzut-o şi am argumentat atunci că e nevoie să lăsăm mai mult spaţiu pentru lucrătorii români care vor fi afectaţi de şomaj”, a spus Manole.

Decizia inițială susținută de ministru a fost de reducere a cotei la 75.000 de persoane, însă, în urma negocierilor, s-a ajuns la un compromis între autorități și mediul de afaceri.

Preferința unor angajatori pentru forță de muncă vulnerabilă, criticată dur de ministru

Florin Manole a atras atenția asupra motivelor pentru care unele companii preferă să angajeze lucrători din afara Uniunii Europene, sugerând că acestea sunt legate de costuri reduse și de vulnerabilitatea acestor angajați. Ministrul a subliniat că această practică nu ar trebui să definească direcția pieței muncii din România.

În urma discuțiilor cu patronatele, autoritățile au stabilit în final o cotă de 90.000 de lucrători non-UE pentru anul în curs. Totuși, oficialul consideră că solicitarea inițială de 150.000 de persoane indică o tendință problematică în rândul unor angajatori.

„Eu nu cred că acesta trebuie să fie dezideratul unei ţări în legătură cu propria sa piaţă a forţei de muncă”, a completat ministrul Florin Manole.

Ministrul a explicat că există companii care preferă lucrătorii străini deoarece aceștia sunt dispuși să accepte salarii minime și condiții mai dificile, ceea ce îi face mai ușor de înlocuit. În opinia sa, această abordare afectează echilibrul pieței muncii și poate duce la marginalizarea forței de muncă locale.

Echilibrul dintre drepturile lucrătorilor străini și protejarea angajaților români

Florin Manole a subliniat că poziția sa nu este una împotriva lucrătorilor străini, ci vizează menținerea unui echilibru între nevoile economiei și protejarea cetățenilor români. Ministrul a punctat că persoanele venite din afara Uniunii Europene trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și respect ca orice angajat din România.

Totodată, oficialul a insistat asupra responsabilității statului de a crea condiții favorabile pentru angajarea românilor, mai ales într-un context economic în care șomajul este în creștere. El a afirmat că prioritatea sa rămâne sprijinirea cetățenilor români în accesul la locuri de muncă stabile.

Ministrul a explicat că deciziile privind cotele de lucrători străini trebuie luate ținând cont atât de realitățile economice, cât și de impactul social. În acest sens, el a reiterat că statul trebuie să intervină atunci când există riscul ca forța de muncă locală să fie dezavantajată.

Florin Manole a mai declarat că își asumă criticile primite în urma deciziei de reducere a cotei, însă consideră că măsura a fost justificată și necesară în actualul context economic.