Florin Barbu solicită licențierea importatorilor și restricționarea comerțului intracomunitar pentru produsele din Mercosur
Florin Barbu a explicat că una dintre cerințele formulate de România în cadrul discuțiilor privind acordul Mercosur vizează introducerea unui mecanism de licențiere a companiilor care importă produse din America de Sud, similar celui aplicat pentru importurile din Ucraina. Ministrul a subliniat pentru Antena 3 că produsele care intră într-un stat membru al Uniunii Europene capătă automat statut de produse comunitare și pot fi comercializate liber în interiorul pieței unice.
„Eu nu sunt împotriva acestui acord cu Mercosur. Nu sunt împotriva importurilor, dar avem nevoie de garanții și studii de impact, fiindcă altfel riscăm să avem un comerț de dumping.(…)
Orice produs intrat din zona de Mercosur într-o țară a UE este produs european, se poate face comerț intracomunitar. La 15 iulie 2025, asta am solicitat, același mecanism pe care noi l-am pus de licențiere a companiilor care fac import și din zona de Ucraina.
Același lucru l-am solicitat la Consiliul de Miniștri, ca fiecare stat să poată licenția compania care aduce produse din Mercosur, iar acele companii care aduc aceste produse să comercializeze pe teritoriul țării unde s-a făcut importul, fără să mai aibă voie să facă comerț intracomunitar”, a declarat Florin Barbu.
Ministrul Agriculturii a atras atenția că, în lipsa unui astfel de mecanism, mărfurile importate printr-un stat membru pot ajunge rapid pe piața altor țări din UE, inclusiv în România, fără ca autoritățile naționale să mai poată interveni eficient. Potrivit acestuia, solicitarea vizează protejarea fermierilor români și evitarea unor distorsiuni majore pe piață.
Standarde neclare și lipsa echipamentelor de testare, printre principalele critici aduse acordului Mercosur
O altă problemă semnalată de Florin Barbu în legătură cu acordul Mercosur privește absența unor standarde explicite referitoare la substanțele permise în producția agricolă și zootehnică din statele sud-americane.
Ministrul susține că, în lipsa unei liste clare, laboratoarele din România nu pot adapta corespunzător kiturile de testare pentru a depista substanțele interzise în UE.
„Eu îmi doresc în continuare ca acele garanții de bun simț pe care le-am cerut privind licențierea, privind respectarea standardelor din UE, ele nu au fost puse într-un document public prin care să ne spună: nu poți în vegetal să utilizezi substanțe din categoria 1 și 2 care sunt interzise la nivelul UE, în zona de Mercosur nu sunt.
Nu s-a spus în acordul Mercosur că tot ceea ce înseamnă modificat genetic, la porumb, la soia și la alte culturi, să nu intre pe teritoriul UE. La noi în UE, culturile modificate genetic sunt interzise. Nu s-a spus în acordul Mercosur ce tipuri de hormoni și ce tipuri de antibiotice pot fi utilizate în zona de Mercosur pentru a le aduce pe teritoriul UE”, a afirmat Florin Barbu.
Ministrul a atras atenția și asupra limitărilor tehnice ale laboratoarelor actuale.
„Toate aceste substanțe care erau trecute într-un document oficial noi puteam să ne calibrăm acestor laboratoare și să ne achiziționăm acele kituri.
Dacă vine o substanță care e utilizată din grupa de pesticide, din grupa întâia și a doua, noi nu avem acele kituri, ele nu pot identifica, pentru că ele nu se utilizează în UE. Pot trece fără probleme de laboratoarele pe care noi le avem acum”, a declarat Florin Barbu.
În acest context, șeful de la Agricultură a precizat că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a solicitat fonduri suplimentare pentru achiziția de echipamente și kituri de testare, costurile estimate fiind între 30 și 40 de milioane de euro anual.
Poziționări politice diferite privind acordul Mercosur și introducerea clauzelor de salvgardare
În paralel, europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că a votat în Parlamentul European pentru introducerea unor noi clauze de protecție destinate fermierilor europeni, în contextul aplicării provizorii a acordului. Acesta a transmis:
„Am reușit să obținem, în această etapă, clauze de salvgardare mai ferme, care permit intervenția mai rapidă a UE atunci când importurile din Mercosur afectează agricultura europeană”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.
El a detaliat măsurile adoptate:
„Pragul de alertă scade de la 10% la 5%; investigațiile pot începe în 21 de zile; produsele expuse concurenței neloiale sunt protejate prin proceduri accelerate”, a adăugat Victor Negrescu.
Totodată, europarlamentarul a explicat că votul său nu reprezintă un sprijin direct pentru acord, ci o măsură de precauție:
„Este o victorie de etapă, obținută și datorită demersului de a trimite acordul Mercosur la Curtea de Justiție a UE, cu sprijinul voturilor PSD. Parlamentul European a putut, în acest context, să negocieze mai bine cu statele membre. Nu a fost un vot pentru Mercosur, ci un vot preventiv”, a explicat Victor Negrescu.
Acesta a mai precizat că procesul nu este încheiat și că urmează noi negocieri privind normele de aplicare:
„Noile garanții sunt mai bune decât cele vechi, dar mai avem elemente de clarificat. Normele de aplicare ce urmează a fi publicate până pe 1 martie trebuie negociate corespunzător. Fermierii europeni respectă reguli stricte și nu pot concura corect cu produse obținute în condiții mult mai permisive”, a spus Victor Negrescu.
În același mesaj public, europarlamentarul a reiterat angajamentul pentru protejarea agricultorilor:
„Vom continua să solicităm garanții suplimentare pentru fermierii români și europeni. Agricultura europeană trebuie protejată, nu sacrificată”, a scris Victor Negrescu.
