Fitch menţine ratingul României la BBB-, perspectivă negativă

Conform comunicatului publicat pe site-ul agenției Fitch Ratings, ratingul „BBB-” al România este susținut de statutul de stat membru al Uniunea Europeană și de fluxurile de capital asociate, care au contribuit la convergența veniturilor și la îmbunătățirea accesului la finanțare externă. Totodată, PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță se situează peste media țărilor din categoria „BBB”. Aceste elemente favorabile sunt însă compensate de deficite bugetare și de cont curent ridicate și persistente, de dinamica ascendentă a datoriei publice, de polarizarea politică accentuată și de nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.

”Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitului bugetar mare, deşi în scădere, şi a creşterii rapide a datoriei publice raportată la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deşi bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. În opinia noastră, persistă riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza creşterii economice slabe, a provocărilor legate de punerea în aplicare, a oboselii fiscale şi a tensiunilor din cadrul coaliţiei guvernamentale formate din patru partide”, scrie în document.

Conform sursei menționate, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală de către Guvernul Bolojan, inclusiv majorarea TVA începând cu august 2025, a contribuit la conturarea unei tendințe de reducere a deficitului bugetar, după ce acesta atinsese niveluri record.

”Pe baza datelor preliminare privind numerarul (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost de aproape 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor din 2025 şi îngheţarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 şi după această dată, inclusiv din cauza schimbării prevăzute a prim-ministrului în aprilie 2027 şi a ciclului electoral din 2028. Deficitele administraţiei publice din România vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” pe perioada de prognoză”, arată Fitch.

Datoria publică a României ar putea ajunge la 63% din PIB până în 2027, peste media „BBB”

Potrivit agenției Fitch Ratings, datoria publică brută a România a crescut semnificativ în ultimii doi ani, atingând aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025, peste media de 56% pentru țările cu rating „BBB”. Proiecțiile indică faptul că raportul datorie/PIB ar putea ajunge la 63% în 2027 și, în absența unor măsuri suplimentare, se așteaptă să continue să crească.

”Creşterea PIB-ului a rămas sub 1% în 2025, întrucât consolidarea fiscală substanţială şi cererea externă slabă limitează performanţa economică a României. Preconizăm că creşterea PIB-ului va rămâne sub potenţialul său de 2% până în 2027, având în vedere aşteptările noastre privind înăsprirea suplimentară a politicii fiscale, ceea ce evidenţiază compromisurile dificile în materie de politici. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Cu toate acestea, investiţiile vor creşte puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de componenta crescută a granturilor din Planul de redresare şi rezilienţă (RRP)”, mai scrie în comunicat.

Inflația ridicată reprezintă un factor de slăbiciune pentru ratingul România, accentuată de efectele temporare ale majorării cotei TVA și de expirarea plafonului la prețul energiei electrice. Potrivit estimărilor, inflația a depășit ținta de 2,5% ±1 punct procentual stabilită de Banca Națională a României timp de cinci ani, iar media inflației pe trei ani pentru perioada 2024–2026 este de două ori mai mare decât media curentă pentru țările cu rating „BBB”.

”Incertitudinea politică s-a atenuat considerabil de la alegerea preşedintelui Nicuşor Dan în mai şi formarea unui guvern pro-occidental format din patru partide, cu o majoritate confortabilă în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală. Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliţiei, inclusiv în ceea ce priveşte negocierile privind bugetul pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale şi polarizarea internă ridicată ar putea pune în dificultate adoptarea de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare”, arată reprezentanţii Fitch.

Deficitul de cont curent și datoria externă a României, sprijinite de fondurile UE

Deficitul de cont curent (CAD) al România a atins aproape 8% din PIB în 2025, față de 6,7% în 2023, fiind mult peste media de 1% pentru țările cu rating „BBB”. Previziunile pentru 2026 estimează o scădere a CAD sub 7% din PIB, datorită reducerii cererii de importuri atât din sectorul public, cât și din cel privat. Totodată, datoria externă netă se așteaptă să crească treptat de la 21% din PIB în 2024, comparativ cu media prognozată de 3% pentru țările cu rating „BBB”.

Potrivit aceleiași surse, fondurile substanțiale ale Uniunea Europeană susțin accesul României la finanțare externă pentru acoperirea deficitului gemene ridicat, evidențiind avantajele apartenenței la UE. În plus față de fondurile de coeziune, creșterea granturilor din programul RRP în ultimul an și accesul recent la împrumuturi prin programul „Acțiunea de securitate pentru Europa” (16,7 miliarde EUR), inclusiv 2,5 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, în condiții favorabile, vor contribui la reducerea presiunilor asupra costurilor de finanțare și la diminuarea riscurilor pe termen scurt legate de finanțarea externă.

”Având în vedere fluxurile semnificative prevăzute din partea UE în 2026, se aşteaptă ca nevoile de finanţare pe piaţa externă ale României să scadă. Cu toate acestea, România rămâne expusă schimbărilor de sentiment pe piaţa globală. Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră revizuire a ratingului din august 2025, reflectând evoluţiile interne şi apetitul rezistent al investitorilor pentru activele pieţelor emergente. Ne aşteptăm ca plăţile dobânzilor guvernamentale la venituri să crească până la mediana „BBB” până în 2027”, mai notează agenţia de rating.

România înregistrează un scor de relevanță ESG de „5[+]” în ceea ce privește stabilitatea politică și drepturile, precum și pentru statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată a indicatorilor de guvernanță ai Banca Mondială (WBGI) în modelul nostru intern de rating suveran (SRM). România ocupă un rang WBGI moderat, de 60%, ceea ce indică o serie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de participare la procesul politic, capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat al corupției.

Alexandru Nazare: Fitch reconfirmă ratingul României la BBB- datorită PIB-ului și fondurilor UE

Ministerul Finanțelor a comunicat că agenția Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al România la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, menținând perspectiva negativă. Decizia se bazează pe nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și pe indicatorii de guvernanță, care depășesc media țărilor cu rating similar, precum și pe apartenența la Uniunea Europeană și pe fluxurile de capital europene, ce sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă.

„Reconfirmarea calificativului de investiţii de cãtre Fitch Ratings, în ciuda provocãrilor, aratã cã partenerii noştri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record şi am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodatã datoria publicã. Prioritatea acestui Guvern rãmâne continuarea acestui proces de disciplinã bugetarã şi de ajustare fiscalã, pentru a ne încadra pe traiectoria agreatã cu Comisia Europeanã pe termen mediu şi a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spaţiului fiscal existent. Toate aceste acţiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanţare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunãtãţirea ratingului de ţarã.”, subliniazã Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, agenția Fitch Ratings a evidențiat implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală, care au pus deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre acțiunile esențiale se numără majorarea TVA începând cu august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice pentru 2026, măsuri estimate să reducă deficitul ESA cu aproximativ 2 puncte procentuale în cursul acestui an.

”Raportul Fitch noteazã, de asemenea, o îmbunãtãţire a condiţiilor de finanţare, reflectatã prin scãderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% in perioada octombrie 2025-prezent) şi un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Aceastã stabilitate este consolidatã de accesul la resursele europene, unde granturile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã oferã o protecţie importantã împotriva riscurilor externe şi reduc dependenţa de pieţele externe”, afirmă ministerul.

Potrivit agenției Fitch Ratings, prognozele indică o creștere economică a România care va rămâne sub potențialul de 2% până în 2027, influențată de eforturile de consolidare fiscală și de cererea externă redusă. În privința datoriei publice, Fitch estimează că aceasta a ajuns la aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025 și se anticipează o creștere până la 63% în 2027, iar fără măsuri suplimentare de ajustare, tendința ascendentă va continua.

”Factorii care ar putea conduce la o îmbunãtãţire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscalã vor susţine stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum şi o reducere structuralã a deficitului de cont curent. Menţinerea calificativului investment grade rãmâne esenţialã pentru România, influenţând direct capacitatea de finanţare şi interesul investitorilor pentru economia naţionalã”, subliniază Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanțelor afirmă că va continua să urmărească execuția bugetară cu maximă rigoare, pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice și a respecta integral angajamentele asumate.