Fiecare familie din România să fie pregătită. Trebuie să ai în locuință un rucsac pentru situații de urgență. Te va ajuta 72 de ore
SURSA FOTO: Dreamstime - Rucsac pentru situații de urgență
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a atras atenția asupra necesității pregătirii populației pentru eventuale situații de criză. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”, unde oficialul a discutat despre riscurile generate de dezastre naturale, pene majore de curent sau alte evenimente neprevăzute. Potrivit lui Raed Arafat, fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență cu resurse suficiente pentru cel puțin 72 de ore. Autoritățile consideră că pregătirea individuală poate face diferența în primele zile după un dezastru.
Raed Arafat explică de ce fiecare familie ar trebui să pregătească un rucsac de urgență
Raed Arafat avertizează că pregătirea populației pentru situații de criză trebuie tratată cu seriozitate, deoarece primele ore după un dezastru pot fi decisive pentru siguranța oamenilor. Oficialul consideră că organizarea și prevenția pot compensa lipsa temporară a resurselor și serviciilor esențiale care apare frecvent în astfel de situații.
În acest context, șeful DSU recomandă ca fiecare familie să pregătească un rucsac de urgență care să conțină obiectele necesare supraviețuirii pentru cel puțin trei zile. Acest tip de pregătire este considerat o măsură simplă, dar eficientă, care poate ajuta populația să facă față perioadelor în care accesul la apă, hrană sau servicii medicale este limitat.
Necesitatea unei astfel de pregătiri a fost subliniată și în cadrul conferinței dedicate analizei riscurilor majore pentru societate. Oficialul a atras atenția că multe persoane tratează scenariile de criză ca fiind improbabile, însă experiența ultimilor ani arată că astfel de evenimente pot apărea oricând.
„Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a transmis „Raed Arafat”, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Autoritățile precizează că rucsacul de urgență ar trebui să conțină obiectele strict necesare pentru supraviețuirea în primele 72 de ore. Printre elementele recomandate se numără documente personale sau copii ale acestora, bani în numerar, o trusă de prim ajutor și medicamente esențiale.
Lista continuă cu produse de igienă personală, haine și încălțăminte de schimb, pături sau saci de dormit, precum și folii de supraviețuire. De asemenea, sunt utile o baterie externă pentru telefon, o lanternă cu baterii de rezervă, un fluier și un cuțit utilitar.

Autoritățile mai recomandă includerea în rucsac a măștilor de protecție împotriva prafului și a mănușilor, care pot deveni esențiale în anumite situații de urgență.
Proviziile de apă și alimente, esențiale în primele 72 de ore ale unei crize
Raed Arafat subliniază că rucsacul de urgență trebuie completat cu provizii suficiente de apă și alimente neperisabile, care să permită supraviețuirea în primele zile după un dezastru. În cazul în care infrastructura este afectată sau accesul la magazine devine imposibil, aceste resurse pot deveni vitale.
Potrivit recomandărilor făcute de șeful DSU, fiecare persoană ar trebui să dispună de aproximativ patru litri de apă pe zi. Apa trebuie depozitată în recipiente sigure și păstrată într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a evita deteriorarea sau contaminarea acesteia.
În ceea ce privește hrana, autoritățile recomandă produse care pot fi păstrate pe termen lung și care nu necesită gătire. Printre acestea se numără conservele alimentare, batoanele energizante sau alimentele deshidratate.
De asemenea, trebuie luate în calcul și produse alimentare destinate persoanelor cu nevoi speciale, precum și hrana pentru animalele de companie, dacă acestea există în gospodărie.
În unele state europene, mai ales în nordul continentului, autoritățile merg chiar mai departe cu recomandările privind pregătirea populației. În anumite țări, oamenii sunt încurajați să fie pregătiți pentru situații în care ar putea rămâne fără acces la resurse externe pentru o perioadă de până la șapte zile.

Raed Arafat oferă exemple de crize recente care pot paraliza rapid societatea
Pentru a explica importanța pregătirii populației, Raed Arafat a amintit mai multe exemple de situații reale în care lipsa resurselor a devenit o problemă majoră în doar câteva ore.
Unul dintre cazurile menționate de oficial este furtuna puternică din 2017 care a afectat vestul României. Fenomenul meteorologic a provocat distrugeri semnificative și a lăsat zone extinse din județele Timiș și Caraș-Severin fără energie electrică pentru perioade îndelungate.
În plus, șeful DSU a făcut referire și la situații recente de blackout înregistrate în mai multe state europene, inclusiv în regiuni din Balcani sau în Spania. În astfel de scenarii, lipsa energiei electrice poate avea efecte rapide asupra întregii societăți.
În momentul în care curentul electric este întrerupt, ATM-urile nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar aprovizionarea cu produse de bază devine rapid dificilă pentru populație.
„Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat „Raed Arafat”.
Autoritățile atrag atenția că pregătirea individuală este una dintre cele mai eficiente metode prin care oamenii își pot reduce vulnerabilitatea în fața unor crize majore. Un rucsac de urgență bine echipat și câteva zile de provizii pot oferi timp esențial pentru intervenția echipelor de salvare și pentru restabilirea serviciilor de bază.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





