Fermierii primesc vești bune de la UE. Regulile pentru plantele modificate genetic se schimbă

Fermierii din Uniunea Europeană ar putea beneficia de acces accelerat la noi soiuri de plante obținute prin tehnologii moderne de editare genetică, după adoptarea unor norme europene actualizate privind noile tehnici genomice (NTG). Regulile au fost convenite provizoriu între Parlamentul European și Consiliu la finalul anului 2025 și urmează să redefinească modul în care sunt autorizate anumite plante modificate genetic. Noile prevederi urmăresc să sprijine agricultura sustenabilă, să crească rezistența culturilor la schimbările climatice și să reducă utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor.

Fermierii vor beneficia de reguli diferite pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice

Pentru fermierii europeni, modificările legislative aduc o nouă clasificare a plantelor dezvoltate prin tehnici moderne de editare genetică, cu implicații directe asupra modului în care acestea pot ajunge pe piață și în exploatațiile agricole.

Normele convenite la nivel european împart plantele obținute prin noile tehnici genomice în două categorii distincte. Prima categorie, denumită NTG-1, include plantele care au suferit un număr limitat de modificări genetice și care ar fi putut apărea și prin procese convenționale de ameliorare.

Aceste plante vor fi tratate similar culturilor convenționale și nu vor mai fi supuse întregului set de cerințe aplicabile organismelor modificate genetic.

A doua categorie, NTG-2, cuprinde plantele care au fost supuse unor modificări genetice mai ample sau mai complexe. Pentru acestea vor continua să se aplice regulile stricte deja existente pentru organismele modificate genetic, inclusiv evaluarea riscurilor, autorizarea, etichetarea, trasabilitatea și posibilitatea statelor membre de a interzice cultivarea pe teritoriul lor.

Obiectivul reformei este creșterea rezilienței sistemului alimentar european și stimularea inovării în agricultură prin dezvoltarea unor plante capabile să reziste mai bine la secetă, temperaturi extreme și atacuri ale dăunătorilor.

Mai multe produse dezvoltate prin astfel de tehnologii sunt deja cultivate sau comercializate în afara Uniunii Europene. Printre exemple se numără soiuri de porumb, grâu și orez care necesită mai puțină apă, dar și banane sau ciuperci care își păstrează mai mult timp aspectul comercial.

Ce sunt organismele modificate genetic și de ce diferă noile tehnici genomice

Pentru a înțelege schimbările propuse de Parlamentul European, este importantă diferențierea dintre organismele modificate genetic clasice și plantele obținute prin noile tehnici genomice.

Potrivit Parlamentului European, organismele modificate genetic sunt organisme al căror material genetic a fost modificat prin metode de biotehnologie modernă în moduri care nu pot apărea în mod natural prin încrucișare tradițională.

Această tehnologie a permis introducerea unor caracteristici noi și îmbunătățirea unor trăsături deja existente, precum rezistența la insecte sau toleranța la anumite erbicide.

Totuși, modificarea genetică a plantelor nu este un concept nou în agricultură. De-a lungul secolelor, agricultorii au selectat și încrucișat plante pentru a obține culturi mai productive și mai rezistente, transformând treptat speciile sălbatice în varietățile cultivate astăzi.

Diferența majoră dintre OMG-urile clasice și NTG-uri este reprezentată de metoda utilizată. În cazul organismelor modificate genetic, de regulă este introdus material genetic provenit de la o altă specie. În schimb, noile tehnici genomice permit modificări precise asupra ADN-ului propriu al plantei.

Astfel, NTG-urile accelerează schimbări genetice care s-ar putea produce și prin metode convenționale de ameliorare, însă într-un interval de timp mult mai scurt și cu un grad mai mare de precizie.

Singura cultură modificată genetic autorizată în prezent pentru cultivare în UE

Deși Uniunea Europeană este cunoscută pentru reglementările sale restrictive în domeniul organismelor modificate genetic, acestea nu sunt interzise complet.

Regulile aflate în vigoare încă din 2001 sunt considerate printre cele mai stricte la nivel mondial, iar statele membre au dreptul să interzică cultivarea plantelor modificate genetic pe propriul teritoriu.

În prezent, singura cultură modificată genetic autorizată pentru cultivare în Uniunea Europeană este MON810, un soi de porumb rezistent la insecte. Acesta este cultivat în principal în Spania și este utilizat preponderent ca hrană pentru animale.

Înainte de a fi autorizate pentru producție sau import, organismele modificate genetic trebuie să treacă printr-o evaluare științifică individuală realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). De asemenea, există obligații stricte privind etichetarea și trasabilitatea produselor.

Noile norme mențin aceste cerințe pentru plantele încadrate în categoria NTG-2, însă simplifică procedurile pentru plantele NTG-1, considerate comparabile cu cele obținute prin ameliorare convențională.

Ce plante vor fi excluse și ce garanții de siguranță impune Uniunea Europeană

Siguranța alimentară și protecția mediului au reprezentat unul dintre principalele subiecte ale negocierilor dintre instituțiile europene.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și mai multe organisme științifice europene au concluzionat că plantele care îndeplinesc criteriile NTG-1 nu prezintă riscuri mai mari decât cele obținute prin metode tradiționale de ameliorare.

La solicitarea Parlamentului European, normele prevăd însă excluderea explicită din categoria NTG-1 a plantelor modificate pentru toleranță la erbicide și a celor care produc substanțe insecticide. Măsura a fost introdusă pentru a răspunde preocupărilor legate de posibilele efecte asupra agriculturii și mediului.

În același timp, plantele NTG-2 vor rămâne supuse regimului complet aplicabil organismelor modificate genetic. Acestea vor necesita evaluări de siguranță, autorizare, trasabilitate și etichetare obligatorie.

Un alt element important este faptul că nici plantele NTG-1, nici cele NTG-2 nu vor putea fi utilizate în producția ecologică.

Ce avantaje pot obține fermierii și consumatorii europeni
Pentru fermierii din Uniunea Europeană, noile tehnici genomice ar putea accelera accesul la soiuri de plante mai performante și mai adaptate condițiilor climatice dificile.

Culturile dezvoltate prin aceste tehnologii pot oferi rezistență sporită la secetă și dăunători, randamente mai ridicate și un necesar mai redus de pesticide și îngrășăminte. În același timp, utilizarea lor ar putea reduce dependența agricultorilor de importuri și ar putea crește competitivitatea agriculturii europene.

Consumatorii ar putea beneficia de produse cu o durată de păstrare mai mare, de reducerea risipei alimentare și de un impact mai redus asupra mediului pe întregul lanț de producție.

Parlamentul European susține că noile norme încearcă să mențină un echilibru între stimularea inovării în agricultura sustenabilă și păstrarea garanțiilor privind siguranța alimentară. Fără aceste modificări, toate plantele obținute prin NTG-uri ar fi rămas supuse acelorași proceduri complexe aplicate organismelor modificate genetic clasice, deși unele dintre modificările realizate prin NTG-uri sunt similare celor care apar în mod natural sau prin ameliorare convențională.