Fed a majorat dobânda după mai bine de trei ani. Ce înseamnă pentru România. Bogdan Maioreanu: Este o veste nedorită

Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, prima creștere de acest tip după iunie 2023. Decizia vine pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de tarifele vamale, șocul energetic și investițiile masive asociate inteligenței artificiale. Mișcarea Fed a susținut dolarul, evoluție care poate avea implicații inclusiv pentru România, unde o serie de materii prime și produse importate sunt cotate în moneda americană.

Fed a majorat dobânda cu 0,25 puncte procentuale

Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață a decis în unanimitate creșterea dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale, până la un interval de 3,75%-4,00%.

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, arată că presiunile asupra prețurilor din economia americană au rămas ridicate, în condițiile efectelor tarifelor vamale, ale șocului energetic și ale investițiilor de capital asociate dezvoltării inteligenței artificiale.

Perspectivele publicate odată cu decizia indică posibilitatea unei noi înăspriri a politicii monetare până la sfârșitul anului. Potrivit analizei, 16 dintre cei 18 membri ai Comitetului de politică monetară se așteaptă la cel puțin încă o majorare cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce numai doi anticipează menținerea dobânzii la nivelul actual.

Dolarul s-a apreciat după decizia Fed. Ce înseamnă pentru România

Reacția piețelor a fost rapidă. Indicele dolarului american a urcat cu 0,67%, atingând cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie.

Investitorii au interpretat hotărârea Fed drept un semnal că dobânzile din Statele Unite ar putea rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă. În consecință, cererea pentru moneda americană a crescut în raport cu alte valute importante.

Pentru România, aprecierea dolarului poate adăuga presiune asupra costurilor unor importuri. Petrolul și gazul natural lichefiat sunt cotate în dolari, la fel ca o serie de produse provenite din afara Uniunii Europene, inclusiv electronicele importate din Asia.

„Deocamdată, aceasta este o veste nedorită pentru lupta continuă a României cu inflația, întrucât prețurile majorității materiilor prime, dar și ale importurilor din afara UE sunt cotate în dolari, inclusiv mărfuri precum petrolul și GNL (gaz natural lichefiat), dar și bunuri de consum din Asia, cum ar fi telefoanele mobile, laptopurile și alte produse electronice.”

Conform datelor Comtrade citate în analiză, aproximativ 19% din importurile României au provenit din Asia în 2025, în timp ce 1,8% au venit din Americi și 1,5% din Africa.

Donald Trump cere dobânzi de 1% sau mai mici

Decizia Fed a provocat și o reacție din partea președintelui american Donald Trump, care a cerut reducerea puternică a costului banilor.

„Așa cum era de așteptat, decizia FOMC l-a determinat pe Trump să publice un mesaj pe propria sa platformă „Truth Social”, în care a solicitat ca ratele dobânzilor să fie reduse la 1% sau mai puțin, întrucât SUA reprezintă „cel mai bun credit din lume – de departe”, iar economia țării este în plină expansiune datorită noilor investiții. În mesajul său, Donald Trump s-a abținut să-l critice direct pe Warsh, așa cum a făcut-o în cazul predecesorului său, Jerome Powell.”

În sens opus poziției exprimate de Trump, majoritatea membrilor Fed indică posibilitatea unei noi majorări a dobânzii până la finalul anului și semnalează riscuri în sensul creșterii inflației.

Perioada banilor ieftini ar putea să nu revină prea curând

Analiza arată că economia americană continuă să manifeste rezistență în condițiile unor costuri de finanțare ridicate. Creșterea producției și a ocupării forței de muncă contribuie la presiunile inflaționiste, acestea extinzându-se dincolo de efectele petrolului și ale tarifelor aplicate importurilor.

Cele mai recente prognoze ale Fed indică posibilitatea ca rata fondurilor federale să se stabilizeze în jurul valorii de 3,2% pe termen lung, inclusiv după revenirea inflației la ținta de 2%.

„Cererea puternică a consumatorilor și boom-ul investițiilor în inteligența artificială ar putea permite economiei să funcționeze și în condițiile unor rate ale dobânzii mai ridicate. În acest context, este puțin probabil ca banii ieftini să revină în curând.”

Cum își repoziționează investitorii români banii

Mediul cu dobânzi ridicate influențează și alegerile investitorilor. Potrivit sondajului Retail Investor Beat citat în analiză, 22% dintre investitorii globali intenționează să aloce mai mult capital acțiunilor din sectoarele în creștere, iar același procent indică numerarul sau economiile pe termen scurt. Alte opțiuni menționate sunt mărfurile, acțiunile care distribuie dividende, criptoactivele și obligațiunile.

În România, 23% dintre investitorii individuali chestionați se îndreaptă către numerar sau economii pe termen scurt, iar tot 23% către criptoactive. Mărfurile precum aurul și petrolul sunt indicate de 22% dintre respondenți.

Acțiunile din sectoarele în creștere și cele care generează dividende sunt preferate fiecare de câte 21% dintre investitorii români, în timp ce 18% indică obligațiunile cu randament ridicat, 17% investițiile alternative și 16% sectorul imobiliar.

Doar 6% dintre investitorii români chestionați au declarat că nu intenționează să facă investiții suplimentare, comparativ cu 14% la nivel global.