Facturile la încălzire se vor scumpi în această iarnă. România are cele mai mici stocuri de gaze din ultimii ani

Facturile la încălzire și cele pentru gaze naturale sunt așteptate să crească în iarna următoare, pe fondul celui mai redus grad de umplere a depozitelor de gaze din ultimii cinci ani, atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene. Contextul geopolitic, reducerea volumelor disponibile din Orientul Mijlociu și Rusia, dar și necesitatea refacerii stocurilor de gaze pun presiune suplimentară asupra prețurilor din piață.

Depozitele de gaze din România sunt sub media Uniunii Europene

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în prezent în proporție de 36,7%, sub nivelul din 2022, anul începerii războiului din Ucraina. România se află chiar sub media europeană, cu un grad de umplere de 33,5%.

Datele din ultimii cinci ani arată o deteriorare semnificativă a situației. La 20 mai 2022, România avea depozitați 9,16 TWh, reprezentând 27,9% din capacitate. În 2023, nivelul urcase la 17,9 TWh și 52,7% din capacitate, iar în 2024 ajunsese la 21,2 TWh și 62,5%. În 2025, stocurile coborâseră la 13,3 TWh și 39,2%, iar în 2026 au ajuns la doar 11,3 TWh, echivalentul a 33,5% din capacitate.

Și la nivel european tendința este similară. UE avea depozite umplute în proporție de 42,1% în mai 2022, 65,1% în 2023 și 67,1% în 2024. În 2025, nivelul a coborât la 44,9%, iar în 2026 la 36,7%.

Pe lângă problema stocurilor reduse, piața se confruntă și cu o creștere accentuată a prețurilor. Prețul spot al gazelor naturale pe piața liberă a ajuns în mai 2026 la 260 lei/MWh, față de 190 lei/MWh în mai 2025 și 130 lei/MWh în mai 2024. Singurul an cu valori mai mari a fost 2022, când prețul ajunsese la 450 lei/MWh, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina.

Creșterea cererii contribuie și ea la presiunea asupra pieței

Companiile europene și cele din România trebuie să cumpere volume suplimentare nu doar pentru consumul curent, ci și pentru a acoperi deficitul de înmagazinare față de anii precedenți. Alternativa ar fi intrarea în sezonul rece cu depozite insuficient umplute și dependența de condițiile unei ierni mai blânde.

În prezent, prețurile spot sunt cu aproximativ 70 de lei/MWh mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut și de două ori mai mari decât cele din mai 2024.

România beneficiază totuși de avantajul de a fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce reduce parțial presiunea asupra pieței interne. Cu toate acestea, producția internă nu acoperă integral consumul național, iar importurile rămân necesare. Situația s-ar putea schimba abia din 2027, odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep, moment din care România ar putea deveni exportator net de gaze.

Exemplele recente arată însă dependența continuă de importuri. Miercurea trecută, România importa 9,5 milioane metri cubi de gaze și exporta 9 milioane metri cubi, dintre care 2,2 milioane către Republica Moldova și 6,8 milioane către Ungaria. Diferența de 0,5 milioane metri cubi era direcționată către depozite, împreună cu excedentul provenit din producția internă. În aceeași perioadă, în depozitele autohtone erau injectați 10,9 milioane metri cubi de gaze.

Evoluția prețurilor urmează tendințele de pe piețele europene

Evoluția prețurilor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) urmează tendințele de pe piețele europene, România beneficiind doar de un discount determinat în principal de costurile mai mici de transport.

Până acum, scumpirile au fost suportate în principal de consumatorii non-casnici, care au transferat costurile în prețurile produselor și serviciilor finale. În 2026 însă, impactul va fi resimțit și de consumatorii casnici și de centralele de producție a energiei termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire.

Motivul principal îl reprezintă reducerea cantităților de gaze din producția internă disponibile la preț reglementat de 110 lei/MWh pentru populație și CET-uri. Cei doi mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, au redus în 2026 volumele disponibile la aproximativ 32 TWh, comparativ cu 52 TWh în 2025.

Diferența de aproape 20 TWh trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, la prețuri de peste două ori mai mari decât cele reglementate. Acest lucru este așteptat să se reflecte în facturile finale plătite de consumatori.

Un alt factor care poate amplifica scumpirile este evoluția cursului de schimb, deja afectat de instabilitatea politică. Produsele energetice sunt cotate în euro sau dolari, iar deprecierea leului poate majora suplimentar costurile pentru piața internă.

An	România	UE
2022	27,9% (9,16 TWh)	42,1% (463,3 TWh)
2023	52,7% (17,9 TWh)	65,1% (735,5 TWh)
2024	62,5% (21,2 TWh)	67,1% (760,7 TWh)
2025	39,2% (13,3 TWh)	44,9% (508,5 TWh)
2026	33,5% (11,3 TWh)	36,7% (411,9 TWh)