Facturile la energie ating niveluri record în România. Cererea din Ucraina și Moldova afectează prețurile

Facturile la energie electrică au crescut în Europa de Est, inclusiv în România, în ultimele luni, pe fondul unor dezechilibre persistente în funcționarea pieței regionale. Analizele experților indică drept cauze principale creșterea cererii din Ucraina și Republica Moldova, precum și limitările de capacitate ale rețelelor din Europa Centrală. Diferențele față de Europa de Vest se reflectă direct în costurile suportate de consumatori și de mediul economic.

Facturile la energie au crescut semnificativ în România. Cererea din Ucraina și Moldova afectează prețurile din România

Facturile la energie au crescut semnificativ în România, în contextul unor dezechilibre persistente pe piața regională de electricitate.

Creșterea cererii de energie din Ucraina și Republica Moldova a generat presiuni suplimentare asupra pieței est-europene. Aceasta determină scumpiri indirecte și în România, țară care importă sau tranzitează electricitate prin rețelele regionale.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică situația:

„Europa de Est are un preţ la energia electrică pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (datorită distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (datorită reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică). Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua din ţările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria)”, a afirmat preşedintele AEI.

Potrivit specialistului, creșterea cererii a dus la suprasolicitarea liniilor de interconectare est-vest, în special pe nodurile centrale din Austria, Slovacia și Ungaria. Aceasta a făcut redispecerizarea mai dificilă și a limitat transferurile de energie către Est, inclusiv către România.

Blocajele din Europa Centrală și efectele asupra prețurilor la energie

Fluxurile suplimentare de energie mai ieftină din Vest nu ajung în totalitate în Est din cauza restricțiilor de export și a capacității limitate de transport. Aceasta explică diferențele majore de preț între România și statele din Europa de Vest.

Dumitru Chisăliță subliniază impactul direct al acestor blocaje:

„Restricţiile de export în ţările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer au determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona „de surplus” spre zona mai „deficitară” să fie restricţionat. Acest lucru a redus posibilităţile ca preţurile din zonele estice să se „equalizeze” cu cele din vest.

Aceasta pe fondul creşterii cererii de energie electrică urmare a importurilor din Moldova şi Ucraina. Această situaţie a creat o protejare a creşterii preţului energiei electrice în ţările din Europa de Vest şi a determinat o creştere a preţurilor în Europa de Est. Nu există dovezi publice sau investigaţii oficiale care să indice că ţările din Europa Centrală au introdus sau menţinut intenţionat aceste limitări pentru a favoriza ţările vestice, dar aceasta a determinat o creştere de preţ a energiei electrice în Europa de Est”, spune specialistul.

Aceste blocaje afectează în mod deosebit țările din Sud-Est, inclusiv România, Bulgaria și Grecia, unde disparitățile de preț față de Vest sunt semnificative. Factorii care contribuie includ condițiile climatice, mixul de producție, interconexiunile limitate și elementele structurale ale rețelelor.

Subdimensionarea rețelelor de energie și întârzierile proiectelor de interconectare

Potrivit expertului, cauza principală nu este intenția, ci subdimensionarea istorică a rețelelor de transport și întârzierile în proiectele de interconectare, inclusiv cu Ungaria și Slovenia. Fluxurile neplanificate dinspre Germania și Cehia și creșterea cererii din Sud-Est, inclusiv tranzitul spre Ucraina, agravează situația.

„România a argumentat că diferenţele persistente de preţ – chiar şi de peste 20% faţă de Vest – sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală.

Propunerea, însă, a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria – Romania. În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să efectueze consecinţele unui sistem de piaţă fragmentat, în care preţurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice”.

Comisia Europeană a anunțat că va revizui legislația privind rețelele transeuropene de energie, ca parte a planului de modernizare a infrastructurii și accelerare a procedurilor de autorizare pentru proiecte de depozitare și integrare a energiei regenerabile.

La nivel intern, premierul Ilie Bolojan a comentat proiectele energetice greșite demarate în România:

„Proiectarea unei centrale de peste 200 megawați la Craiova, deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”.