România este pusă în fața unei decizii ce va avea implicații majore: cum va valorifica gazele din Marea Neagră?
Mai este un an și jumătate până la mijlocul anului 2027, moment în care România va începe extracția gazelor din Marea Neagră, proiect considerat cel mai important strategic al țării în domeniul energetic după Revoluție.
Producția internă de gaze se va dubla, dar autoritățile încă nu au o strategie clară privind utilizarea acestor resurse, iar experții se întreabă cum va fi valorificat gazul pentru a nu fi exportat aproape în totalitate.
Deputata USR Cristina Prună a subliniat, în cadrul unei dezbateri recente intitulată „Viitorul valorificării superioare a gazelor naturale în România”, că este esențial să se decidă cum va fi folosit gazul care va ajunge în România din 2027. Ea a explicat că țara poate opta între mai multe scenarii: utilizarea gazului pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire sau ca materie primă în industria chimică, generând valoare adăugată și locuri de muncă, sau tratându-l ca pe o simplă marfă destinată tranzacționării pe piața internă și europeană.
Deputata a subliniat că economia națională traversează o perioadă în care investițiile sunt esențiale pentru creșterea valorii adăugate și a întrebat retoric ce va face România cu gazul disponibil și unde va fi consumat acesta.
Ministerul Energiei propune cinci scenarii de utilizare a gazelor
La aceeași dezbatere, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că producția de gaze din perimetrul Neptun Deep, care va dubla producția internă a țării, va începe la mijlocul anului 2027.
El a precizat că, în 2024, România a produs 9,3 miliarde de metri cubi de gaze și că țara este printre puținele din Uniunea Europeană care nu depind de importuri. Bușoi a explicat că proiectul Neptun Deep este poate cel mai important proiect strategic al României în domeniul energetic după Revoluție și unul dintre cele mai importante la nivel european.
Bușoi a menționat că este nevoie de o strategie guvernamentală clară privind utilizarea surplusului de gaz. El a spus că o parte din gaz va fi utilizată pentru sistemul energetic, amintind că centrala Mintia va intra în funcțiune în a doua jumătate a anului următor, iar centrala de la Iernut va fi finalizată. El a explicat că gazul din Marea Neagră va fi utilizat și pentru producerea de energie electrică, iar Romgaz analizează achiziția combinatului Azomureș pentru a permite o valorificare superioară a gazului.
Secretarul de stat a subliniat că România trebuie să renunțe complet la cărbune până în 2030. El a explicat că, la mijlocul anului viitor, se vor închide o parte din capacități, dar vor mai rămâne încă importante la Complexul Oltenia și Valea Jiului. Totodată, el a arătat că, prin Fondul de Modernizare, vor fi construite două centrale în cogenerare, care vor necesita cantități importante de gaz.
Cu toate acestea, Bușoi a admis că doar centrala de la Mintia este avansată conform planului, construită de o companie din Irak și care ar trebui să fie gata la finalul anului viitor. Centrala de la Iernut, a Romgaz, este întârziată de mai mulți ani, iar celelalte două centrale, Rovinari și Turceni, care ar fi trebuit să fie gata în 2026, nu au încă termen de finalizare. În ceea ce privește combinatul Azomureș, Romgaz analizează în continuare posibilitatea preluării, fără a fi luată vreo decizie concretă.
Bușoi a explicat că este momentul ca gazul disponibil din producția internă și din importurile LNG din Statele Unite, prin Coridorul Vertical, să fie alocat în proiecte cu valoare adăugată. El a menționat că termoficarea municipiilor poate reprezenta un proiect important pentru care gazul va fi necesar, oferind un confort sporit cetățenilor.
În plus, el a precizat că în zona petrochimiei este important să fie dezvoltate parteneriate europene și americane, iar dezbaterea actuală poate constitui un punct de pornire pentru un plan de acțiune guvernamental.
Provocările depozitării gazului
Experții au atras atenția asupra unei probleme majore: România nu are suficiente capacități de depozitare pentru gazul ce va fi extras. Directorul Asociației Producătorilor de Energie din România, Silvia Vlăsceanu, a explicat că în ultimele două decenii nu s-au făcut investiții semnificative în capacitățile de stocare a gazelor și că este crucial să fie reluat acest program investițional.
Ea a subliniat că, odată cu începerea exploatării comerciale din Marea Neagră, țara riscă să nu aibă unde să depoziteze gazul și să piardă oportunitatea de a deveni un hub energetic regional.
Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a explicat că prețurile ridicate la energie afectează industria europeană și că România trebuie să utilizeze gazul natural ca avantaj competitiv, nu doar pentru export.
El a afirmat că gazul ar trebui să stea la baza producției locale și să susțină dezvoltarea industrială, fără a fi considerat doar o marfă de tranzacționat.
Au fost semnate contracte de export, pentru cantități mici
În ceea ce privește piața internațională, legislația din sectorul gazelor offshore prevede că gazele extrase trebuie să fie valorificate mai întâi pe piața internă. Totuși, până în prezent, au fost semnate contracte de export, dar doar pentru cantități mici.
OMV Petrom a parafat acorduri cu Uniper, din Germania, și cu Energocom, din Republica Moldova, în timp ce Romgaz nu a semnat încă niciun contract pentru gazul care îi revine.
Ungaria a manifestat un interes puternic pentru achiziția de gaze din Marea Neagră, fiind dependentă de importurile rusești și având o producție proprie insuficientă. În cadrul unei conferințe de profil, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria este pregătită să înceapă discuțiile pentru achiziția de gaze din Neptun Deep.
El a explicat că capacitatea interconectorului de gaze dintre România și Ungaria a fost crescută la 2,7 miliarde de metri cubi începând cu 1 noiembrie, ca urmare a așteptatei creșteri a livrărilor din România către Ungaria în anii următori.
Szijjarto a precizat că structura consumului intern și a exportului din Neptun Deep va fi o decizie internă a României și că Ungaria este interesată de contracte comerciale pentru gaze disponibile, în contextul diversificării surselor.
Oficialul maghiar a adăugat că interesul Ungariei pentru gazele românești nu este unul nou și că negocierile privind importurile de gaze din Marea Neagră au fost discutate și în urmă cu doi ani.
