Există risc de criză alimentară? Asociația Comercianților: Nu pot scădea mai mult decât atât vânzările, pentru că se duce de râpă economia

Vicepreședintele ANCMMR, Feliciu Paraschiv, a atras atenția asupra scăderii consumului din România și a subliniat necesitatea sprijinirii producției interne. El a explicat că, deși există temeri privind o criză alimentară, acestea nu sunt justificate, iar economia se află într-o zonă de platou. Totodată, Paraschiv a evidențiat importanța creșterii vânzărilor produselor românești la raft, menționând că etichetarea similară cu produsele importate îngreunează alegerea consumatorilor.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii: Avem o temperare masivă a consumului. În Agricultură, ţelul important ar fi că producem mai mult

Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a explicat miercuri, 8 aprilie 2026, că este esențial să se găsească metode pentru a crește vânzarea produselor românești la raft. El a subliniat că, în agricultură, obiectivul principal ar trebui să fie producția internă mai mare pentru a reduce importurile.

În același timp, Feliciu Paraschiv a apreciat că temerile privind o criză alimentară nu sunt justificate, menționând că România se află într-o zonă de platou a consumului, iar scăderile suplimentare ar afecta grav economia.

Analizând datele transmise de INS, vicepreședintele ANCMMR a observat că produsele non-alimentare au înregistrat o scădere de aproximativ 7%, iar vânzările de carburanți au scăzut cu 9,8%, semnalând o temperare semnificativă a consumului populației.

El a arătat că, deși oamenii cheltuiesc mai puțin, există așteptări ca odată cu venirea primăverii să apară o ușoară creștere.

Totodată, Feliciu Paraschiv a subliniat, într-o intervenție la Antena 3, dificultățile legate de identificarea produselor autohtone la raft, explicând că multe produse, fie românești, fie importate, sunt etichetate similar, cu mențiunea „Made in UE”.

Scăderea consumului conform INS și principalele sectoare afectate

Datele INS arată o scădere totală a consumului cu 6,2% în februarie 2026 față de februarie 2025, reflectând impactul majorărilor de prețuri și al taxelor. Vânzările din magazine au scăzut cu aproape 4% în ianuarie 2026 comparativ cu decembrie 2025, iar comparativ cu anul anterior, reducerea este de 6,5%.

Cele mai afectate sectoare, conform INS, sunt:

• Produse nealimentare, cu o scădere de 9,4%;
• Comerțul cu amănuntul al carburanților, cu o scădere de 4,3%;
• Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, cu o scădere de 0,8%.

Feliciu Paraschiv a evidențiat că aceste cifre confirmă nevoia unor acțiuni guvernamentale urgente pentru sprijinirea agriculturii și stimularea producției interne.

El a menționat că, în ciuda scăderilor, economia a ajuns la un nivel minim greu suportabil pentru populație, dar că situația ar putea rămâne stabilă în zona de platou și ar putea înregistra o revenire lentă odată cu reluarea activității economice în primăvară.

„Produsele non-alimentare au scăzut, ca vânzare, undeva la 7%. Avem o scădere destul de mare şi la carburanţi, de 9,8%, ceea ce ne ne spune că avem o temperare masivă a consumului. Adică, practic, oamenii consumă mai puţin.

În Agricultură, pentru noi, ţelul important ar fi că producem mai mult, ca să importăm mai puţin. Avem nevoi de acţiuni ale Guvernului foarte urgente, pentru sprijinirea Agriculturii.

Pentru că se speculează că vom intra într-o criză alimentară, lucru care nu se va întâmpla, deoarece am observat că am intrat într-o zonă de platou. Nu pot scădea mai mult decât atât vânzările, pentru că se duce de râpă economia. Practic, am ajuns la un minim, greu suportabil de populaţie, dar suntem la un minim.

Ne aşteptăm ca zona de platou să rămână la acest nivel şi, odată cu primăvara, să avem o uşoară creştere.

Ar fi foarte important să găsim metode prin care să creştem vânzarea produsului românesc la raft. Noi cumpărăm foarte mult, importăm foarte mult. Dar clientul nu poate face diferenţa la raft între un produs românesc şi unul importat, pentru că pe ambele scrie «Made in UE»”, a explicat Feliciu Paraschiv.