Plafonarea prețurilor la alimentele de bază expiră. Eliminarea va avea efect direct asupra prețurilor din magazine

Românii se confruntă cu un nou val de scumpiri, pe fondul expirării plafonării prețurilor la alimentele de bază și al unor măsuri similare din zona energiei. După majorările recente ale prețurilor la carburanți și gaze, eliminarea plafonării adaosului comercial pentru produsele esențiale va avea un impact direct asupra costurilor din magazine, în contextul unor presiuni inflaționiste tot mai ridicate în România.

Plafonarea instituită prin Ordonanța 67, care a limitat adaosul comercial pentru alimentele de bază, urmează să își înceteze aplicarea în perioada imediat următoare. În paralel, de la 1 aprilie, dispare și plafonarea prețurilor la gaze pentru consumatorii non-casnici.

Plafonarea prețurilor la alimentele de bază expiră, iar scumpirile se anunță în lanț

Aceste schimbări vin după o perioadă în care prețurile au crescut deja în domeniul energiei și transportului, iar efectele cumulate sunt așteptate să se reflecte rapid în prețurile de la raft. Estimările indică posibile majorări de cel puțin 10% pentru numeroase produse alimentare.

Măsura plafonării, introdusă inițial în iulie 2023 și prelungită succesiv, a vizat o serie de produse esențiale cu prețuri controlate până în prezent. Printre acestea se numără pâinea albă, laptele de vacă 1 litru cu 1,5% grăsime, brânza telemea de vacă vrac, iaurtul simplu cu 3,5% grăsime în cantități de maximum 200 de grame, făina albă, mălaiul, ouăle de găină, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și porc, precum și o gamă largă de legume și fructe, inclusiv roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei, usturoi, mere, prune, pere și struguri. Lista include și cartofii albi, zahărul, smântâna cu 12% grăsime, untul și magiunul. Odată cu eliminarea plafonării, aceste produse sunt așteptate să înregistreze creșteri de preț.

Datele analizate de autorități arată că limitarea adaosurilor comerciale nu a eliminat presiunea asupra prețurilor, ci a determinat o redistribuire a acesteia către alte categorii de produse. În ultimul an, au fost înregistrate creșteri semnificative la detergenți, cu aproximativ 9%, la produsele de igienă și cosmetice, cu circa 5,6%, precum și la cacao și cafea, unde majorarea a ajuns la aproximativ 26%. În perioada următoare, după eliminarea plafonării, există posibilitatea ca aceste produse să își ajusteze prețurile în funcție de noile condiții din piață.

Reprezentanții comercianților susțin că plafonarea a generat dezechilibre

Reprezentanții comercianților susțin că plafonarea a generat dezechilibre în mecanismele de stabilire a prețurilor, iar eliminarea acesteia ar putea conduce la o reașezare a pieței și la o redistribuire a costurilor.

Vicepreședintele ANCMMR, Feliciu Paraschiv, a explicat că introducerea plafonării a produs un efect de tip „waterbed”, în care anumite produse neplafonate, în special din zona non-alimentară precum cosmeticele, detergenții și hârtia igienică, au înregistrat creșteri pentru a compensa scăderile altor produse. În opinia acestuia, odată cu ridicarea plafonării, este de așteptat un fenomen invers, în care prețurile ar putea reveni la niveluri considerate normale din punct de vedere al adaosului comercial, în special în cazul detergenților.

„În momentul în care ordonanța asta a intrat în vigoare a creat un efect de waterbed de saltea cu apă, în sensul că anumite produse neplafonate, în general din zona produselor non-aliment – cosmetice, detergenți, hârtie igienică – au suferit niște creșteri pentru a prelua șocul dat de de scăderea acestor produse. Acuma, noi, dacă se ridică plafonarea, ne așteptăm la un fenomen invers. Ne așteptăm cumva ca prețurile să se așeze normal, în sensul că detergenții să revină la un adaus comercial pe care îl aveau înainte, normal”, a declarat Feliciu Paraschiv.

Alimentele de bază urmează să se scumpească

În același timp, pe fondul costurilor ridicate și al inflației, se anticipează că alimentele de bază vor continua să se scumpească, în procente variabile, iar unele produse ar putea înregistra creșteri mai accentuate. Factorii economici interni și globali, inclusiv costurile cu energia, transportul și producția agricolă, rămân ridicați și contribuie la presiunea asupra prețurilor.

Potrivit declarațiilor lui Feliciu Paraschiv, cumularea acestor factori, de la evoluția prețurilor la carburanți și inflație până la scăderea producției agricole, poate conduce la creșteri generalizate ale prețurilor, inclusiv în zona creșterilor de două cifre. În acest context, BNR avertizează că aceste evoluții reprezintă riscuri majore pentru inflație, într-un moment în care era așteptată o temperare a acesteia.