Execuția bugetară pe primele trei luni. Adrian Negrescu: Deficitul de 1% oferă o perspectivă optimistă, dar precaută

Execuția bugetară pe primele trei luni din 2026 arată că Ministerul Finanțelor a reușit să colecteze mai mulți bani și să tempereze o parte dintre cheltuielile importante ale statului. Deficitul a ajuns la 21 de miliarde de lei, echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut, iar analistul financiar Adrian Negrescu spune că aceste cifre contrazic o parte din discursul alarmist apărut în spațiul public.

Veniturile la buget au crescut, iar încasările din TVA și fondurile europene au adus un plus important

Analistul financiar Adrian Negrescu a explicat că Ministerul Finanțelor a raportat o creștere generală a veniturilor cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit acestuia, acest avans se bazează pe mai multe linii importante de încasări care au avut rezultate peste așteptări.

Impozitul pe profit, taxele pe salarii, veniturile și câștigurile de capital au înregistrat o creștere de 20%. În același timp, accizele au adus cu 9% mai mulți bani la buget, iar contribuțiile la sistemul de pensii au crescut cu 7%.

Un element important vine din zona TVA. Încasările nete din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 17,7%, însă analistul atrage atenția că un detaliu relevant este ritmul rambursărilor către companii. Notele anexate execuției bugetare arată că rambursările de TVA au crescut cu 29%, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanțelor a returnat mai rapid bani către firme.

Adrian Negrescu arată că acest lucru a însemnat, în practică, o injectare mai rapidă de capital în economia reală, ajutând companiile să își păstreze lichiditățile și să evite presiuni suplimentare asupra activității curente.

Și fondurile europene au adus un sprijin important. În primele trei luni din 2026, România a atras cu 3,3 miliarde de lei mai mult din fondurile europene comparativ cu primul trimestru din 2025, în ciuda blocajelor birocratice care apar frecvent în astfel de proceduri.

Creșterea impozitelor pe proprietate și reducerea investițiilor ridică semne de întrebare

La capitolul impozitelor pe proprietate, analistul financiar observă o situație aparte. Încasările statului au crescut cu 30%, însă această cifră ascunde, de fapt, o presiune mai mare asupra contribuabililor.

El explică faptul că administrațiile locale au majorat cotele de impozitare cu procente medii cuprinse între 60% și 70% pentru acest an. Faptul că încasările au crescut doar cu 30% arată că mulți români nu s-au mai grăbit să plătească taxele în primele luni ale anului pentru a beneficia de reducerile obișnuite.

Potrivit lui Adrian Negrescu, această situație sugerează că majorarea puternică a taxelor locale a pus presiune pe bugetele familiilor, iar mulți contribuabili au preferat să amâne plata.

Pe partea de cheltuieli, datele arată o scădere generală de 2,8%. Reducerea s-a văzut cel mai clar în zona salariilor din sectorul public, unde cheltuielile s-au diminuat cu 3%.

Totuși, austeritatea nu a fost aplicată uniform. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 7%, influențate în principal de inflație.

Cea mai puternică scădere a fost înregistrată la investițiile finanțate exclusiv din bugetul de stat. Acestea au scăzut cu 7 miliarde de lei, o reducere semnificativă care afectează zona de dezvoltare. O parte din acest minus a fost compensată de proiectele finanțate din fonduri europene, unde cheltuielile au crescut cu 3 miliarde de lei.

Deficitul de 1% din PIB oferă o perspectivă mai stabilă pentru finalul anului

Rezultatul final al execuției bugetare este un deficit de doar 1% din PIB. În spațiul public au apărut imediat explicații legate de faptul că bugetul de stat a fost aprobat târziu, după aproape trei luni de la începutul anului, însă Adrian Negrescu spune că această explicație nu este suficientă.

El amintește că și anul trecut bugetul a fost aprobat cu întârziere, după aproape două luni, însă deficitul din primul trimestru a fost considerabil mai mare. Din acest motiv, simpla întârziere legislativă nu poate explica în totalitate situația actuală.

Analistul financiar consideră că menținerea deficitului la 1% după primul trimestru oferă o perspectivă optimistă, dar care trebuie privită cu prudență. Dacă ritmul colectării veniturilor se menține și cheltuielile rămân sub control, atingerea unui deficit bugetar de 6% până la finalul anului 2026 devine un scenariu realist pentru economia României.

„Ce trebuie să înțelegem, pe scurt, din execuția bugetară pe primele 3 luni anunțată de Nazare.

În esență, Ministerul Finanțelor a reușit să colecteze mai mulți bani și să frâneze o parte dintre cheltuielile majore, înregistrând un deficit de 21 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă exact 1% din Produsul Intern Brut. Aceste cifre demontează o parte din retorica apocaliptică a momentului și aduc în prim-plan câteva dinamici financiare esențiale.

În primul rând, Ministerul Finanțelor a raportat o creștere generală a veniturilor cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans se bazează pe câteva linii principale de încasări care au performat peste așteptări. Impozitul pe profit, taxele pe salarii, venituri și câștigurile de capital au înregistrat un salt de 20%. De asemenea, accizele au adus cu 9% mai mulți bani la buget, în timp ce contribuțiile la sistemul de pensii au crescut cu 7%.

Un detaliu extrem de important vine din zona taxei pe valoarea adăugată. Încasările nete din TVA au crescut cu 17,7%. Contextul din spatele acestei cifre este încurajator pentru mediul de afaceri. Notele anexate execuției bugetare arată că rambursările de TVA către companii au crescut cu un ritm mult mai alert, de 29%. Practic, Ministerul Finanțelor a injectat capital înapoi în economia reală mult mai rapid, ajutând companiile să își mențină lichiditățile.

Nici fondurile europene nu au stat pe loc. În ciuda blocajelor birocratice frecvente, primele trei luni din 2026 au adus o injecție suplimentară de 3,3 miliarde de lei din banii Bruxelles-ului, comparativ cu primul trimestru din 2025.

O anomalie interesantă se observă la capitolul impozitelor pe proprietate. Aici, încasările statului au crescut cu 30%. La prima vedere pare un succes, dar cifrele ascund o realitate dură pentru contribuabili.

Administrațiile locale au majorat cotele de impozitare cu procente medii cuprinse între 60% și 70% pentru acest an. Faptul că încasările au crescut cu doar 30% demonstrează clar că românii nu s-au mai înghesuit la ghișee în primele luni ale anului pentru a beneficia de reducerile clasice. Creșterea bruscă a dărilor i-a determinat pe mulți să își amâne plățile, probabil din cauza presiunii pe bugetul familial.

La capitolul ieșiri din buget, cifrele arată o scădere generală a cheltuielilor totale cu 2,8%. Această reducere s-a simțit cel mai puternic în zona salariilor din sectorul public, care s-au diminuat cu 3%.

Pe de altă parte, austeritatea nu s-a aplicat uniform. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au înregistrat o creștere de 7%, influențate în primul rând de inflație.

Cea mai dureroasă tăiere s-a produs însă în zona dezvoltării. Investițiile finanțate exclusiv din bugetul de stat s-au prăbușit, înregistrând o scădere masivă de 7 miliarde de lei. Din fericire, acest gol a fost parțial compensat de proiectele susținute din fonduri europene, unde s-a consemnat o creștere a cheltuielilor cu 3 miliarde de lei.

Rezultatul final al acestui exercițiu contabil este un deficit de doar 1% din PIB. În spațiul public a apărut imediat tentația de a pune această restrângere a găurii bugetare exclusiv pe seama întârzierii cu care a fost aprobat bugetul, abia după aproape trei luni. Istoria recentă contrazice însă această teorie.

Anul trecut, bugetul de stat a fost aprobat după aproape două luni de la începutul anului, iar deficitul înregistrat în primul trimestru a fost mult mai mare. Așadar, întârzierea legislativă nu explică automat și în totalitate performanța financiară actuală.

Privind imaginea de ansamblu, menținerea deficitului la 1% după primul trimestru oferă o perspectivă optimistă, dar precaută. Dacă ritmul colectării se menține și derapajele la cheltuieli sunt evitate, atingerea unui deficit bugetar de 6% până la sfârșitul anului 2026 devine un scenariu absolut plauzibil pentru economia României”, transmite Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook.