EXCLUSIV Vizita secretarului general al NATO. Radu Coșarcă: Marc Rutte se pare că îl găzduiește pe președintele Nicușor Dan la Cotroceni

Jurnaliștii Radu Coșarcă și Dan Andronic propun un nou podcast săptămânal, intitulat „HAI România!”, difuzat pe YouTube. Formatul reia spiritul emisiunii omonime din anii ’90, păstrând ritmul alert și disciplina editorială care au consacrat titlul. Prima ediție abordează, printre altele, vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, în contextul securității flancului estic.

Vizita lui Mark Rutte la București, în contextul forumului NATO-Industry

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a aflat miercuri în România, într-o vizită care a inclus întrevederi cu președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și liderii Parlamentului.

Evenimentul a avut loc în contextul organizării la București a NATO-Industry Forum 2025, principalul eveniment anual al Alianței dedicat cooperării cu industria de apărare.

Premierul Ilie Bolojan a discutat cu Rutte despre întărirea securității României și a flancului estic, precum și despre consolidarea posturii de apărare a NATO în regiune.

Marc Rutte a venit la Cotroceni „ca la el acasă”, în timp ce Nicușor Dan părea timorat

Radu Coșarcă a comentat diferența de experiență politică dintre cei doi lideri, afirmând că vizita a scos în evidență contrastul dintre autoritatea fostului premier olandez și atitudinea rezervată a președintelui României.

El a spus că Rutte, cu 14 ani de mandat ca prim-ministru al Olandei, are o influență solidă în Europa și că această diferență de experiență și carismă politică face dificilă obținerea unor rezultate concrete pentru partea română.

„Uitați-vă cum a venit Mark Rutte la Cotroceni, zici că a intrat la el acasă. Uitați-vă la timorarea, timiditatea președintelui nostru în fața unui personaj politic pe care a trebuit să-l cunoască de multă vreme pentru că a ținut prin planul politicii externe cel puțin două decenii. Să nu uităm că Marc Rutte a fost 14 ani prim-ministru al Olandei, o țară a cărei voce este foarte ascultată în Europa și în lume.

Deci, de o parte avem o bogată experiență politică, 14 ani de prim-ministru, dincolo avem o bogată experiență de ONG și, mă rog, în ultimii 4 ani și ceva de primar general al Capitalei. Mulți spun, în astfel de întâlniri, că partea română va negocia și va obține rezultate deosebite. Nu cred.

Atâta timp cât ne vom prezenta cu o discrepanță de experiență, de talent, de carismă politică, diplomatică, nu cred că avem șanse foarte mari. De asta am vrut să ne uităm la acest moment în care Marc Rutte se pare că îl găzduiește pe președintele Nicușor Dan la Cotroceni”, spune Radu Coșarcă.

Jurnalistul Dan Andronic a completat observația, spunând că momentul de la intrarea în Palatul Cotroceni părea să inverseze rolurile dintre gazdă și oaspete.

„Deci se pare că e palatul lui Rutte și invitat e Nicușor Dan”, a comentat Andronic.

Coșarcă: Vizita nu e una de consolare, ci parte a unui program NATO planificat

Radu Coșarcă a precizat că prezența lui Mark Rutte la București fusese stabilită înainte de anunțul privind retragerea parțială a unei brigăzi americane din regiune. Potrivit lui, vizita este legată de forumul NATO pentru industria de apărare și nu reprezintă o reacție de moment.

El a adăugat că, deși momentul retragerii trupelor este interpretat ca un semnal negativ, structura de apărare a flancului estic rămâne solidă datorită prezenței permanente a trupelor americane la bazele de la Deveselu și Mihail Kogălniceanu.

„Nu cred că este o vizită de consolare. Aș vrea să spun că această vizită e programată de mult, pentru că e legată de forumul NATO pentru industria de apărare. Deci prezența lui Mark Rutte era programată înainte de a se anunța retragerea unei părți din trupele americane. (…)

Sigur că toți suntem de acord. E un semnal prost pe care NATO și Statele Unite îl dau Rusiei. Și vine absolut într-un moment neinspirat, tocmai când Donald Trump vrea să ne convingă că vrea să fie dur cu Putin. Mult mai bun ar fi fost un semnal de genul: „sporim numărul trupelor americane pe flancul de est”.

Pe de altă parte, făcând acel pas în spate, ne dăm seama că, de fapt, nu trupele permanente sunt retrase. Ele rămân și ele sunt cele strategice. Sunt trupele de la Deveselu, care apără nu doar România, ci o foarte bună parte a Europei Centrale și de Est. Sunt trupele de la baza Mihail Cogălnicianu. E puțin probabil ca România să fie invadată terestru de Rusia sau de o altă țară. Ca să invadezi România trebuie să treci printr-una sau două țări, deocamdată”, a punctat Coșarcă.

Nu România reprezintă punctul vulnerabil al flancului estic, ci Polonia și țările Baltice

Radu Coșarcă a explicat că apărarea României este asigurată în principal prin componente aeriene, în special prin sistemul Aegis de la Deveselu, integrat cu instalațiile din Polonia, Spania și Turcia.

El a detaliat că brigada 2 a diviziei 101 aeropurtate, prezentă până recent în România, este una dintre unitățile de elită americane și că planurile de retragere vizează mai multe state din regiune.

Jurnalistul a subliniat că pentru NATO, zona cea mai sensibilă a flancului estic nu este România, ci regiunea de nord – Polonia și țările baltice – din cauza proximității enclavei ruse Kaliningrad.

Potrivit lui Coșarcă, acumularea de trupe și echipamente militare în această zonă generează o tensiune constantă care determină NATO și Statele Unite să acorde prioritate apărării nordice a flancului estic.

„Apărarea este aproape exclusiv aeriană, ceea ce este asigurată de sistemul Aegis de la Deveselu, care colaborează cu sistemul recent instalat în 2024 în Polonia și cu cele din Spania, ajutate de radarul din Turcia.

Deci flancul de est este asigurat aerian din acest punct de vedere. Trebuie să știm că trupele americane sunt permanente și rotaționale. Adică această brigadă 2 infanterie din divizia 101 aeropurtată, legendara divizie care a debarcat în Normandia, este una din diviziile de elită. Brigada aceasta 2 avea oameni în România, în Slovacia, în Ungaria și în Bulgaria. Există un scenariu conform căruia ea se va retrage din toate aceste țări. Prima este România.

Asta nu înseamnă slăbirea acestui flanc, pentru că Polonia este foarte puternic blindată din acest punct de vedere. Sunt acolo 10.000 de oameni și lumea întreabă de ce tocmai în Polonia. Pentru că pentru NATO și pentru Statele Unite nu România reprezintă punctul nevralgic, punctul vulnerabil din acest flanc de est, ci nordul acestui flanc care este în Polonia și în țările Baltice. De ce?

Pentru că între Polonia și țările Baltice există o exclavă, adică nu e o enclavă în cadrul teritoriului polonez, dar este la granița teritoriului polonez și acesta este Kaliningradul. Asta înseamnă că Rusia are un avanpost dincolo de granița flancului estic. Deci flancul estic, geografic, este deja penetrat de Rusia. Rușii, pe baza faptului că Polonia se înarmează consistent, aduc și ei, masează trupe și echipament în Kaliningrad.

Deci acolo se acumulează o tensiune militară de care trebuie să țină cont și Statele Unite și NATO în general”, explică Radu Coșarcă.