Exclusiv. Țeapă digitală sau infracțiune informatică? Ce spune legea despre fraudele prin WhatsApp
SURSA FOTO: Dreamstime - Atac cibernetic
De la SMS-uri care imită firme de curierat până la conturi de WhatsApp preluate prin phishing, escrocheriile digitale au devenit tot mai greu de recunoscut. Avocatul Claudiu Filipoiu explică încadrarea juridică, infracțiunile posibile, rolul probelor și cât de complicată este, în practică, identificarea autorilor.
De la un SMS banal la criminalitate cibernetică. Cum se declanșează frauda
Fraudele care pornesc de la un mesaj aparent banal – o notificare de livrare, o „confirmare” de plată sau un link care promite o rezolvare rapidă – ajung, în multe cazuri, să se transforme într-un mecanism de criminalitate cibernetică în toată regula. În spatele unor pretexte simple, atacatorii folosesc instrumente digitale pentru a obține acces la conturi, a impersona victima și a genera pierderi în lanț: fie prin furt de date, fie prin solicitări de bani trimise contactelor din agendă.
Din punct de vedere juridic, astfel de situații nu se reduc la o singură faptă. De regulă, vorbim despre o combinație între înșelăciune și infracțiuni informatice, iar folosirea identității victimei – nume, poză, conversații – poate agrava încadrarea. Mai departe, apar întrebări legate de rolul instituțiilor financiare, de șansele reale de recuperare a sumelor, de probele care trebuie păstrate și de obstacolele din anchete, mai ales când atacurile sunt operate rapid și coordonat.
În acest context, avocatul Claudiu Filipoiu explică, pas cu pas, ce spune legea despre aceste scheme, ce infracțiuni pot fi reținute și care sunt reperele practice pe care o victimă ar trebui să le înțeleagă încă din primele ore după incident.
Încadrarea legală
Cum este calificată juridic o astfel de schemă de fraudă?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Schema de fraudă descrisă, care este deja răspândită în România, reprezintă o formă complexă de criminalitate cibernetică, care combină elemente clasice de înșelăciune cu mijloace informatice moderne.
Ce infracțiuni pot fi reținute într-un asemenea caz?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În cazuri precum cel descris, în primul rând se reține infracțiunea de înșelăciune, în varianta agravată (art. 244 alin. 2 Cod penal), în concurs cu infracțiuni informatice, în special infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic (art. 360 Cod penal).
În funcție de situația concretă și de metodele folosite pot fi întâlnite și alte infracțiuni, precum fraudă informatică (art. 249 Cod penal), fals informatic (art. 325 Cod penal) sau constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 Cod penal).
Vorbim doar despre înșelăciune sau și despre infracțiuni informatice?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În cazuri precum cel descris, se va reține un concurs de infracțiuni între infracțiunea de înșelăciune și una sau mai multe infracțiuni informatice. Codul penal prevede în mod expres că înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea, iar dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
Folosirea identității victimei în conversații atrage o răspundere suplimentară?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Folosirea identității victimei (nume, poză de profil, istoric de conversații) poate atrage răspundere suplimentară, dar nu neapărat printr-o infracțiune separată, ci prin reținerea variantei mai grave de înșelăciune, întrucât se integrează în înșelăciune calificată prin „folosirea de nume sau calități mincinoase”, prevăzută de art. 244 alin. (2) Cod Penal, ceea ce agravează pedeapsa.

Există situații în care instituțiile financiare pot avea obligații în astfel de cazuri?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Da, există obligații clare, dar nu există o garanție că banii vor putea fi recuperați. Obligațiile vizează atât aplicarea unor mecanisme de prevenire a tranzacțiilor suspecte (proceduri KYC stricte, monitorizare tranzacții), dar și obligații care apar la sesizarea victimelor: de investigare a tranzacției, de a încerca blocarea tranzacției, de raportare a incidentului.
Poate fi invocată culpa victimei (de exemplu, accesarea unui link)?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În ceea ce privește răspunderea penală, nu, întrucât nu afectează existența infracțiunii de înșelăciune. Culpa victimei poate influența doar cuantumul daunelor morale sau civile pe care le poate cere.
Însă, culpa victimei poate fi invocată de bancă pentru a refuza rambursarea banilor transferați, în cazul în care tranzacția nu a mai putut fi anulată.
Faptul că banii au ajuns într-un cont identificabil ajută recuperarea?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Da, acest aspect este important și teoretic poate ajuta la identificarea titularului contului și a persoanelor cu care acesta a complotat în vederea săvârșirii infracțiunii. De altfel, poliția sau DIICOT pot dispune măsuri asigurătorii (sechestru penal) asupra contului respectiv.
În plus, faptul că este vorba de un cont identificabil crește șansele de recuperare și pentru că poate fi anunțată banca destinatară cu solicitarea de a nu elibera sumele de bani respective.
Practic însă, dacă banii au fost mutați rapid din acel cont, înainte de sesizarea autorităților sau a băncii, șansele de recuperare scad.
Ce trebuie să facă victimele
Ce probe ar trebui păstrate de victimă?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Victima ar trebui să păstreze totul nealterat, dovezile esențiale fiind:
- Conversațiile WhatsApp;
- Dovezi ale compromiterii contului – capturi de ecran cu dispozitivul asociat contului WhatsApp, dacă sunt posibile;
- Dovezile tranzacțiilor financiare (dacă s-au trimis bani);
- Alte probe utile (sms-ul primit, link-ul accesat, lista contactelor care au primit mesajul sau care au trimis sume de bani).
Cât de importante sunt conversațiile, capturile de ecran, IBAN-ul?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Toate aceste elemente pot fi foarte importante pentru identificarea modului de operare, iar IBAN-ul este una dintre cele mai importante piste pentru traseul banilor și pentru demersuri rapide la bancă și în dosarul penal, în vederea identificării infractorilor.
Ajută notificările bancare sau istoricul tranzacțiilor?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Da, acestea sunt probe indispensabile, întrucât confirmă prejudiciul patrimonial exact (sumă, dată, oră, beneficiar), și ar putea ajuta banca să inițieze recall sau blocare temporară.
Organele de anchetă le folosesc pentru a cere date de la bancă (titular cont, mișcări ulterioare ale banilor) și pentru măsuri asigurătorii (sechestru).
Fără ele, recuperarea banilor devine mult mai grea sau imposibilă.
Cât de dificilă este, în practică, identificarea autorilor?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Identificarea făptuitorilor nu este ușoară, întrucât aceste atacuri provin din partea unor rețele bine organizate, uneori transfrontaliere, care se folosesc de procedee de phishing sofisticate, acționând coordonat, de multe ori folosind-se de „money mules” – persoane intermediare ale căror conturi bancare sunt folosite pentru transferuri sau retrageri. O altă problemă o reprezintă viteza de reacție a autorităților, precum și resursele tehnice, financiare și de personal pe care le pot angrena în identificarea făptuitorilor.
Care sunt cele mai frecvente obstacole într-un astfel de dosar?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: În primul rând, un obstacol îl reprezintă viteza cu care acționează infractorii, aceștia acționând foarte rapid după ce preiau controlul contului WhatsApp și mutând apoi repede banii din contul în care au fost transferați de contactele victimei. De exemplu, am observat că într-un caz infractorii au așteptat câteva zile după ce au preluat accesul în cont, urmărind conversațiile victimei și aflându-i programul acesteia, acționând apoi într-un moment în care aceasta avea o programare, accesul la telefon fiindu-i dificil. În acest fel, au putut acționa liber, fără ca victima să știe ce se întâmplă.
Care sunt așteptările realiste ale unei victime privind recuperarea sumelor?
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal: Așteptările nu sunt optimiste, dar recuperarea depinde în primul rând de cât de repede se acționează: dacă banca e sesizată imediat, se poate încerca recall/oprire. Așadar, viteza de reacție a victimei poate crește șansele de recuperare, care rămân însă scăzute.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




