EXCLUSIV Sham El-Nessim, „paștele” faraonilor, celebrat și astăzi în Egipt. Tradiția primăverii păstrată de peste 4.000 de ani

EXCLUSIV Sham El-Nessim, „paștele” faraonilor, celebrat și astăzi în Egipt. Tradiția primăverii păstrată de peste 4.000 de ani

SURSA FOTO: Ramona Sandrina Ilie - Sham el Nessim, Paștele faraonilor

Publicat de Ilie Sandrina la 16 aprilie 2026, 22:28

Sham El-Nessim, una dintre cele mai vechi sărbători ale primăverii din lume, este celebrată anual în ziua de luni de după Paștele Ortodox, fiind marcată în acest an pe 13 aprilie în Egipt. Festivalul adună milioane de oameni în spațiile verzi, într-o tradiție care traversează milenii. Ritualurile actuale păstrează simboluri și practici din epoca faraonică, legate de renașterea naturii și ciclurile vieții.

Sham El-Nessim, sărbătoare a primăverii și „paștele” egiptenilor din Antichitate, fundamentată pe observații astronomice

Sham El-Nessim este considerată o veritabilă sărbătoare a primăverii și, simbolic, „paștele” egiptenilor din Antichitate, marcând renașterea naturii și începutul unui nou ciclu al vieții. Originile sale sunt documentate încă din jurul anului 2700 î.Hr., când egiptenii celebrau acest moment sub denumirea de „Shmo”, asociată ideii de reînviere și regenerare.

Stabilirea datei nu era întâmplătoare, ci rezultatul unor observații astronomice precise. Festivalul coincide cu perioada echinocțiului de primăvară, când ziua și noaptea sunt egale, iar soarele era perceput ca simbol al creației. În acest context, egiptenii antici utilizau inclusiv alinierea razelor solare cu Marea Piramidă din Giza pentru a determina momentul celebrării, demonstrând un nivel avansat de cunoaștere a fenomenelor cosmice.

sham el nessim faraoni
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – sham el nessim faraoni
Sham el Nessim faraoni
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – sham el nessim faraoni

Denumirea actuală, Sham El-Nessim, provine din limba coptă și înseamnă „inspiră briza”, o expresie care surprinde esența sezonului. Forma inițială, „Tshom Ni Sime”, tradusă prin „grădini și pajiști”, evidențiază legătura profundă dintre această sărbătoare și mediul natural.

Deși în prezent este corelată calendaristic cu Paștele Ortodox, sărbătoarea și-a păstrat caracterul universal. Ea nu aparține unei religii anume, fiind celebrată de întreaga societate egipteană, ceea ce o transformă într-un reper cultural unic.

Sham el Nessim
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – Sham el Nessim

Ritualuri și simboluri păstrate din epoca faraonilor, de la ouă decorate la mesele tradiționale în aer liber

Ritualurile asociate acestei sărbători reflectă o continuitate remarcabilă între trecut și prezent. În ziua celebrării, egiptenii ies încă de dimineață în parcuri, grădini sau pe malurile Nilului, unde organizează picnicuri în familie, respectând un tipar transmis din generație în generație.

Masa tradițională include ouă vopsite, ceapă verde, lupin și pește sărat, cunoscut sub numele de fesikh.

feshikh
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – feshikh
feshikh
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – feshikh

Acest preparat are origini în Egiptul de Sus, unde era oferit zeilor în zona orașului Esna, cunoscut în Antichitate drept Lathpolis.

Masa de Sham el Nessim
SURSA FOTO: Ramona Sandrina Ilie – Masa de Sham el Nessim

Obiceiul decorării ouălor are o semnificație profundă, fiind asociat ideii de viață nouă. În Egiptul Antic, oamenii scriau dorințe pe ouăle colorate și le așezau în coșuri din frunze de palmier sau le agățau în copaci, în credința că acestea vor fi împlinite până la răsărit.

decorare ouă de Sham el Nessim
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – Decorare ouă de Sham el Nessim

Consumul de ceapă are, la rândul său, o încărcătură simbolică, fiind legat de credințe vechi privind protecția și sănătatea. Aceste practici au fost păstrate și adaptate, fără a-și pierde semnificația inițială.

Masa de Sham el Nessim
SURSA FOTO: Ramona Sandrina Ilie – Masa de Sham el Nessim

Tradiția trăită astăzi, de la Nil la Marea Mediterană, în comunitățile urbane

Prezența constantă a acestei sărbători în viața cotidiană a egiptenilor poate fi observată direct în marile orașe. În Alexandria, la malul Mediteranei, ziua de Sham El-Nessim transformă complet atmosfera urbană, iar oamenii ies în număr mare spre zonele verzi și litoral.

Un exemplu relevant îl reprezintă Grădinile Montazah, unde familiile se adună pentru picnicuri, într-un cadru care păstrează spiritul sărbătorii din vechime.

Alexandria, Mediterana (Augusta, Nassif, Marly)
SURSA FOTO: Arhivă Ramona sandrina Ilie – Alexandria, Mediterana (Augusta, Nassif, Marly)

Pentru cei care trăiesc de mai mulți ani în Egipt, această experiență devine o rutină anuală, integrată firesc în viața de zi cu zi. Participarea constantă la această sărbătoare oferă o perspectivă directă asupra modului în care tradițiile nu doar că se păstrează, ci sunt trăite autentic, în comunitate. Atmosfera este una relaxată, dar profund ancorată în simbolurile și obiceiurile moștenite.

„În fiecare an, în ziua de Sham El-Nessim, noi cei din Alexandria ieșim pe malul Mediteranei, în grădinile Montazah, unde sărbătorim împreună această zi care datează de pe vremea faraonilor. De fiecare dată avem ouă roșii, ceapă, ridichi, brânză, ringa și feshekh.

Întindem pături, stăm pe iarbă, povestim și ne bucurăm unii de alții. Copiii se joacă și aleargă nestingheriți prin parc sau pe malul mării.

După masă, ne place să mâncăm înghețată și să bem sucuri fresh”, ne spune Nassif Rezk, egiptean ortodox din Alexandria.

Prezența acestor alimente confirmă continuitatea simbolică a mesei tradiționale, în care fiecare element are o semnificație specifică. De la ouăle colorate, simbol al vieții, până la peștele fermentat, moștenit din ritualurile antice, toate aceste detalii contribuie la păstrarea identității culturale.

Sham el Nessim parc
SURSA FOTO: Arhivă, Ramona Sandrina Ilie – Sham el Nessim parc

În ciuda transformărilor sociale și urbane, esența sărbătorii a rămas neschimbată. Sham El-Nessim continuă să fie o expresie autentică a legăturii dintre trecut și prezent, între civilizația faraonică și societatea egipteană contemporană.

Informații articol
Despre autor
Ilie Sandrina

Sunt jurnalist cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Webcultura și Stelian Tănase, abordând o gamă variată de subiecte — de la economie, politică și business, până la cultură, educație și teme sociale — punând accent pe documentare riguroasă și prezentarea clară a informației. Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm! — Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.