Adrian Severin: Observatori străini au confirmat nereguli la alegerile din mai
În debutul intervenției sale, Adrian Severin a făcut referire la acuzațiile privind corectitudinea proceselor electorale din ultimii ani, afirmând că neregulile semnalate nu au fost doar o percepție internă, ci au fost constatate și de anumiți observatori străini.
„Deci nu numai noi doi, domnule Turcescu, sau știu eu, alții ca noi, observatori străini au spus că alegerile ultimele, cele petrecute în mai 2020, au fost asemenea fraudate și acum ce facem? Mergem la un alt rând de alegeri, cu care speranță că ele nu vor fi fraudate”, a afirmat fostul ministru.
Moderatorul emisiunii, Robert Turcescu, a intervenit în discuție subliniind gravitatea gestului președintelui în funcție, pe care îl consideră o dovadă de implicare directă în campania electorală.
„Deci, cu atât mai mult cu cât, domnule Severin, ieri s-a întâmplat un fapt de asemenea de o gravitate extraordinară, și anume participarea președintelui în funcție, Nicușor Dan, la evenimentul de lansare a candidaturii unuia dintre cei înscriși în competiția pentru alegerile de la primăria capitalei, și anume la domnul Drulă.
Deci cum să credem, într-adevăr, că vom avea de-a face, în 7 decembrie, cu un scrutin corect, neviciat și așa mai departe, câtă vreme avem — nu că o implicare indirectă — ci una directă, în continuare, în ceea ce înseamnă procesul electoral?”, a spus Turcescu.
Nicușor Dan, un președinte creat printr-o fraudă electorală continuată
Adrian Severin a continuat prin a susține că actualul președinte își exercită mandatul într-un context marcat, potrivit interpretării sale, de lipsă de legitimitate. El a vorbit despre ceea ce a numit „o fraudă electorală continuată”, începută în decembrie 2024 și extinsă, în opinia sa, până la alegerile din mai 2025.
„Eu nici nu știam de acest aspect. Este un argument cu totul și cu totul excepțional, adică președintele legitim, cel creat printr-o fraudă electorală continuată, deci începută în decembrie 2024 și terminată și dusă până cel puțin până în mai 2025, cu tot ceea ce a urmat, pentru că frauda a continuat prin depunerea jurământului, prin toate celelalte proceduri care au fost aplicate unei persoane ca nealese în mod corect din punct de vedere constituțional”, a explicat fostul ministru.
El a mai spus că președintele ar exercita o putere extinsă, specifică unui sistem prezidențial, deși România este, prin Constituție, o republică parlamentară.
„El este legitim în deținerea puterii, dar, din punct de vedere practic, are în mână pârghiile puterii și pârghii ale puterii mai mari decât cele cuvenite unui președinte constituțional, potrivit Constituției României”, a completat Severin.
În opinia sa, folosirea acestor pârghii într-un context electoral reprezintă o abatere de la principiul neutralității instituționale.
„Președintele unei republici parlamentare folosește pârghiile președintelui unei republici prezidențiale sau semiprezidențiale și se duce și reprezintă fără niciun mandat țara, cu o dublă lipsă de reprezentare: bandatul ca președinte este fictiv, întrucât este rezultatul unei fraude electorale, iar exercitarea lui este de asemenea neconstituțională”, a spus Severin.
Importanța funcției de primar general și implicațiile politice
Fostul ministru a analizat apoi semnificația politică a funcției de primar general al Capitalei, pe care a descris-o drept una esențială în sistemul politic românesc, nu doar administrativ, ci și simbolic. El a subliniat că primarul Bucureștiului este, din punct de vedere politic, cea mai importantă persoană publică după președintele țării.
„Pe bună dreptate, se spune că din punct de vedere politic primarul Bucureștiului este persoana publică cea mai importantă după președintele României”, a afirmat Severin.
Acesta a explicat că primarul Capitalei este ales direct de un număr mare de votanți, ceea ce îi conferă o legitimitate populară deosebită. Din perspectiva sa, această poziție implică o influență majoră asupra echilibrului de putere, având în vedere concentrarea instituțiilor centrale și a economiei naționale în București.
„Spun politic pentru că i-a ales direct și are voturi numeroase, un număr foarte mare de voturi, pentru că locuitorii Bucureștiului sunt mulți. Asta nu schimbă caracterul primăriei, nu schimbă nici caracterul președintelui în funcției prezidențiale, dar din punct de vedere psihopolitic, vorbim despre una dintre funcțiile cele mai importante în sistemul de guvernare a României.
Nu funcția președintelui este cea mai importantă, dar din punct de vedere psihopolitic am văzut în acești ani, într-o cât el este ales cu cel mai mare număr de voturi acordat, cum se spune, intuitul persoanei, în considerarea persoanei lui, deci prin aceasta el, diplomat psihologic și psihopolitic, deține puterea. O putere foarte mare se vine, deci, și se încearcă, în alegerile pentru omul care psihopolitic deține de asemenea o putere mare, plus că primarul Bucureștiului.
Are și o putere administrativă considerabilă în București, fiind până urmă cea mai mare parte a economiei României, fiind instituțiile publice, toate cele centrale. Deci el are o putere. Putem spune că primarul Bucureștiului, din punct de vedere al punctul de vedere al puterii efective administrative, este mai tare decât președintele României”, a susținut Severin, argumentând că administrația locală a Capitalei are o forță reală în gestionarea resurselor și instituțiilor statului.
El a concluzionat că prezența președintelui la evenimentul de campanie al lui Cătălin Drulă ridică semne de întrebare serioase privind corectitudinea competiției electorale.
„Și în aceste condiții, vii tu președinte multiplu ilegitim și îl susții, aflu astăzi de la dumneavoastră. Și atunci cel care este alegător, un oarecare alegător român, ce să creadă despre aceste alegeri?”, a întrebat retoric fostul ministru.
Turcescu: Nu vorbim despre o trădare, ci despre o consecvență
După intervenția extinsă a lui Adrian Severin, Robert Turcescu a revenit în discuție pentru a aduce clarificări asupra modului în care ar trebui interpretat gestul lui Călin Georgescu, care a anunțat că nu se va implica în campania electorală. Moderatorul a precizat că reacțiile apărute în spațiul public nu reflectă întotdeauna corect semnificația deciziei acestuia.
„Sunt foarte multe, sunt foarte multe, cum să spun, ramificații sau, mă rog, zone pe care trebuie să discutăm. Domnul Severin, apropo de, sau după acest mesaj, în primul rând, cum spune asta, trebuie să fixăm. Însă vreau să fixăm un lucru: avem de-a face cu un moment de consecvență, n-avem de-a face cu o trădare, că mulții îl caracterizează. Am văzut”, a afirmat Turcescu.
El a adăugat că mesajul lui Georgescu trebuie privit ca un act de principiu, nu ca o schimbare de tabără politică. Turcescu a subliniat că este important ca publicul să distingă între o decizie bazată pe convingeri și una determinată de calcule electorale.
