Robert Turcescu: Românii au fost niște ucigași nenorociți, mână-n mână, evident, cu Hitler
În podcastul „Hai LIVE cu Turcescu”, difuzat pe pagina de YouTube „Hai România”, jurnalistul Robert Turcescu a deschis discuția cu un subiect de politică externă care vizează direct România și poziționarea unor actori politici importanți. Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan ar fi fost invitat de Donald Trump la lucrările Consiliului pentru Pace, programate pentru data de 18 februarie.
Această introducere a creat contextul pentru o discuție mai amplă despre leadership, asumare publică și raportarea României la marile centre de putere, temă care a fost ulterior extinsă spre zona culturală și istorică.
Jurnalistul a adus în discuție apariția volumului „Istoria Orbilor. România în războiul 1940–1945”, apărut recent și promovat printr-un interviu public, criticând vehement mesajul pe care îl transmite autorii.
„Sub acest titlu de 2 lei de analfabet funcțional, nici măcar că e analfabet nefuncțional, deci e nenorocire curată ăsta așa, se vorbește despre un volum apărut. E vorba de volumul „Istoria Orbilor. România în războiul 1940-1945”, a apărut altundeva decât la Humanitas, în care cred că sunt soții Alina Pavelescu și Șerban Liviu Pavelescu vorbesc despre acel trecut care și astăzi are și astăzi o influență directă asupra viitorului României”, a spus Robert Turcescu.
El a precizat că nu a citit cartea, dar că, din interviul acordat de autori, reiese ideea unei rescrieri radicale a istoriei României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
„Din ce rezultă din acest interviu, rezultă că domnule Severin trebuie să rescriem istoria. Deci ceea ce s-a întâmplat și știm noi despre de exemplu participarea României în al doilea război mondial, discuțiile despre Transnistria, despre Odessa, nu știu ce, vin acești doi distinși istorici, soț-soție, și ne spun că România, de fapt, a fost mai rea în acel război decât ne putem închipui”, a afirmat jurnalistul.
De la „Sfinții închisorilor” la „românii ca popor vinovat”, acuzațiile lansate în spațiul public
În continuarea intervenției sale, Robert Turcescu a vorbit despre modul în care, în opinia sa, sunt reinterpretate teme sensibile precum Mișcarea Legionară, perioada comunistă și figura așa-numiților „Sfinți ai închisorilor”. El a făcut referire inclusiv la declarațiile din interviul acordat de unul dintre autori, privind piața de carte din anii ’90.
„Apare și această chestiune, zice, la un târg de carte din anii 90, povestește acest domn Șerban Liviu Pavelescu, un sfert din producția de carte era legionară. Și vorbește el despre faptul că dacă te duceai, găseai acolo, zice, acolo am avut acces pentru prima oară la Pentru Legionari, la Cărticica Șefului de Cuib, apoi ajungem la Sfinții închisorilor”, a relatat Turcescu.
Jurnalistul a contestat această perspectivă, aducând în discuție rolul editurilor și contextul cultural al perioadei.
„Deci Humanitas scotea nenumărate cărți despre Sfinții închisorilor sau despre autori care acum sunt considerați în această zonă, cum ar fi Noica, Eliade, Cioran, Eugen Ionesco. Acum aceeași editură Humanitas ne reînvață istoria și ne spune: dom’le, nu, acum scoatem o carte în care vă arătăm că România în război a ucis, a ucis, a ucis, a fost nenorocită”, a afirmat acesta.
Adrian Severin leagă rescrierea istoriei de globalism și „cancel culture”
Invitatul podcastului, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a oferit o interpretare mai amplă a fenomenului discutat, plasându-l într-un context ideologic global.
„Este la pachet cu userizarea de care tocmai am vorbit. Este la pachet cu globalismul neobolșevic despre care am vorbit. Se găsește în conceptul cancel culture, care poate să însemne, într-o traducere aproximativă, anularea culturii. Eu o traduc asasinarea culturii”, a declarat Adrian Severin.
El a explicat că, în opinia sa, cultura este expresia identității naționale și că eliminarea sau reinterpretarea forțată a trecutului duce la pierderea acestei identități.
„Cultura este de fapt identitatea noastră, modul nostru de a crea specific de-a lungul secolelor și care include toată istoria noastră. Am tăiat, am anulat istoria noastră, am anulat rădăcinile culturii noastre.
Totul este foarte clar. Pe mine nu mă deranjează opinii asupra asupra istoriei noastre recente. Și eu sunt absolut convins și am spus oamenilor că istoria corectă a României se poate scrie cel mult până la Tudor Vladimirescu. Zic și eu, poate mai devreme, poate un pic mai încolo. De ce? Pentru că cei care au fost implicați în acele evenimente mai trăiesc, dacă nu ei personal, urmașilor din acest moment și atunci există un anumit interes de a prezenta istoria într-un anumit fel.
De aceea, dacă vin diversi și ne prezintă diverse opinii, diverse viziuni asupra trecutului nostru, nu mă deranjează în sine. De exemplu în Occidentul a tot moral se publică Mein Kampf și se citește Mein Kampf în cele mai mari universități să le spunem așa conservatoare anticomuniste publică pe Marx cu capitalul publică Engels chiar și Lenin este publicat deci sigur că putem să-i publicăm pe toți și dreapta și stânga…”, a spus Severin.
Fostul ministru a subliniat că dezbaterea istorică este legitimă, dar devine problematică atunci când se impune o singură versiune ca adevăr absolut.
„Atunci când începem să excludem pe unii pretinzând că noi suntem singurii care avem dreptul să afirmăm adevărul, deja lucrurile nu mai sunt acceptabile”, a afirmat Adrian Severin.
El a avertizat și asupra unei tendințe de a prezenta istoria României exclusiv prin episoadele sale negative, fără context și fără analiză critică, ceea ce, în opinia sa, duce la o stigmatizare colectivă a identității românești.
„A doua chestiune care ține de data asta de o modă și mai mult decât de o modă, de o tentativă de asasinat a identității noastre naționale este această tendință de a găsi tot ce-i mai rău în istoria noastră, fie că e vorba despre despre niște întâmplări marginale, necaracteristice, fie că e vorba de istorii de-a dreptul inventate, fie că e vorba despre zvonuri, calomnii care vin din gura unora care au avut interesul să perpetueze asemenea zvonuri și calomnii. Toate acestea sunt scoase în față și nu mai sunt puse într-un context, nu mai sunt cercetate critic, ci sunt prezentate pe post de istorie unică de o istorie care caracterizează unilateral istoria și identitatea noastră românească.
Aici este problema, că unii vor să, știu eu, să tragă, să interpreteze fenomenele și evenimentele istorice într-un anumit fel pentru a ajunge la o anumită concluzie prefabricată, e regretabil, e prost, dar este acceptabil atâta timp cât el spune, „băi, asta este opinia mea” și eu respect celelalte opinii. Sau le lasă să se pronunțe, în timp ce vedeți că tot omul ăsta este polemic, exclusivist: „Băi, băieți, atenția! În adevărul, ăștia la alții au mințit”.
De asemenea, este această atitudine împotriva care trebuie să alertăm lumea, manicheistă, sunt buni sau sunt răi, apropo de Sfinții închisorilor. Dom’le, când vorbim de Sfinții închisorilor, vorbim de niște oameni care erau încarcerați pentru diferite fapte comise sau necomise de ei în aplicarea unor sentințe pronunțate de o justiție mai mult sau mai puțin corectă, adesea mai puțin corectă decât mai corectă”.
