EXCLUSIV Schimbările fiscale lovesc microîntreprinderile. Românii resimt imediat efectele asupra costurilor și locurilor de muncă

Microîntreprinderile din România se află în centrul atenției după modificările fiscale anunțate pentru anul viitor. Florin Leucă, MBA, consultant de business, a realizat o analiză pentru Capital, arătând cum aceste schimbări vor influența direct costurile, locurile de muncă și nivelul de trai al românilor, în special prin efectele asupra angajaților și serviciilor esențiale.

Microîntreprinderile se află sub presiune. Modificările fiscale schimbă dinamica economiei locale

Microîntreprinderile din România resimt deja efectele presiunii fiscale și ale creșterii costurilor, ceea ce influențează modul în care familiile și angajații se raportează la cheltuieli și venituri. Populația continuă să se adapteze prin reducerea cheltuielilor neesențiale, relocări în locuințe mai mici sau mai ieftine și prin alegerea unor joburi suplimentare sau freelancing pentru a-și menține nivelul de trai.

Familiile reduc cheltuielile neesențiale, caută reduceri și se mută în locuințe mai mici sau mai accesibile. Tot mai mulți aleg să aibă joburi suplimentare, să lucreze ca freelanceri sau să se relocheze în orașe mai mari pentru oportunități mai bune.

Pe termen lung, însă, fără creșteri reale ale veniturilor și o scădere a costurilor, contractul social riscă să se erodeze. Florin Leucă, explică astfel pentru Capital:

„În absența unor politici de redistribuire a prosperității economice și creșterii PIB din ultimii ani, discrepanțele dintre regiunile dezvoltate și cele rămase în urmă se vor adânci.

Inflația nu este neapărat un fenomen negativ; o economie sănătoasă necesită o inflație moderată de 2-3% pe an pentru a stimula consumul și investițiile. Problema apare atunci când prețurile cresc mai rapid decât salariile, ceea ce reduce puterea de cumpărare. Ideal, veniturile ar trebui să crească în ritmul productivității și al inflației pentru ca nivelul de trai să nu scadă”, explică specialistul pentru Capital.

Mecanismele prin care inflația poate fi temperată includ politica monetară (BNR limitează consumul și investițiile speculative), politica fiscală (reducerea deficitului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice) și factori externi, precum scăderea prețurilor la energie sau stabilizarea lanțurilor de aprovizionare.

Investițiile în infrastructură și creșterea productivității nu reduc imediat inflația, dar contribuie la menținerea acesteia sub control pe termen lung, fără a frâna economia.

Reducerea contribuțiilor pentru salariile mici, soluție imediată

Referitor la politica fiscală, Florin Leucă subliniază:

„Impactul imediat l-ar avea reducerea contribuțiilor pentru salariile mici, nu deducerile fiscale complicate sau ajustările cosmetice. O diminuare concretă a taxării muncii la baza piramidei salariale se simte direct în buzunarul angajatului, lună de lună”, spune specialistul pentru Capital.

Modificările fiscale care cresc pragul de impozitare sau deducerile suplimentare au efect întârziat și greu perceptibil pentru angajații cu venituri mici.

„Creșterea pragului de impozitare sau deducerile fiscale suplimentare pot fi utile, dar au un impact mai lent și mult mai greu de înțeles pentru angajat. Dacă ne dorim să vedem un efect imediat asupra consumului de bază și asupra nivelului de trai, salariul net trebuie să crească fără ca angajatorul să fie împovărat fiscal.

Realitatea este că mulți angajatori continuă să plătească salariul minim garantat și să dea la negru o diferență de sumă de bani, ceea ce indică faptul că povara fiscală este prea mare”, explică el.

Cum s-ar resimți o înăsprire a regimului fiscal pentru microîntreprinderi?

Modificările fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, inclusiv coborârea plafonului pentru microîntreprinderi la echivalentul a 100.000 de euro, vor avea efecte directe asupra activității economice din România. În special, IMM-urile, care alcătuiesc majoritatea prestatorilor de servicii esențiali pentru economie, se vor confrunta cu costuri mai mari, ceea ce se va reflecta în locuri de muncă mai puține, prețuri mai mari pentru consumatori și investiții amânate.

„O înăsprire fiscală pentru microîntreprinderi precum cea care ar urma să aibă loc de la 1 ianuarie, respectiv coborârea plafonului pentru micro la echivalentul în lei a 100.000 euro, se va simți imediat în viața de zi cu zi a românilor: mai puține locuri de muncă, servicii mai scumpe, investiții amânate și o economie locală mult mai fragilă.

IMM-urile nu reprezintă vreo ficțiune statistică sau neglijabilă, ci majoritatea prestatorilor de servicii care țin economia în picioare, precum: consultanți, fotografi, videografi, artiști, agenți imobiliari, cei care oferă servicii de marketing, branding, unele restaurante, service-uri, firme de construcții la început de drum, majoritatea celor care oferă servicii în IT, tehnologii emergente și inteligență artificială, transport, servicii medicale private și servicii de educație privată,” explică Florin Leucă pentru Capital.

Când costurile acestor afaceri cresc, ele se transferă imediat în prețuri mai mari, în salarii înghețate și în reducerea sau închiderea activității pentru mulți antreprenori. Potrivit specialistului, microîntreprinderile reprezintă motorul economiei reale, iar slăbirea lor afectează direct clasa de mijloc și descurajează antreprenoriatul autohton.

Cum va arăta nivelul de trai fără măsuri structurale în următorii 2–3 ani?

Dacă nu se implementează măsuri structurale în următorii doi-trei ani, România riscă o polarizare socială accentuată. Populația din marile orașe ar putea continua să evolueze, în timp ce restul populației va regresa.

„Clasa de mijloc se va rarefia, iar România va avea soarta Greciei, care s-a reformat profund după criza datoriilor suverane, însă cu un preț imens asupra populației (6 din 10 familii nu fac față cheltuielilor lunare, iar 72% din populație sacrifică alte cheltuieli pentru a acoperi nevoile de bază).

Nu vom vedea un colaps brusc, ci un declin lent ale puterii de cumpărare și calității vieții pentru majoritatea românilor: mai puține economii, mai mult stres financiar, acces mai restrictiv la locuințe și servicii de calitate. Este cel mai periculos scenariu, pentru că erodează economia și încrederea populației fără a declanșa un șoc care să forțeze schimbarea”, spune el.

Al doilea job și migrația internă: soluție sau simptom?

Tot mai mulți români caută a doua sursă de venit sau se mută în orașe mai mari, dar aceste strategii reprezintă doar simptomele unei probleme structurale. Pe termen scurt, ele permit supraviețuirea familiilor sau a indivizilor, însă pe termen lung duc la epuizarea forței de muncă, depopularea regională și dezechilibre economice.

„O economie sănătoasă nu ar trebui să se bazeze pe munca până la epuizare, ci pe creșterea productivității muncii și pe venituri stabile, predictibile, care să crească mai repede decât inflația și care să alimenteze consumul ca motor al creșterii economice”, subliniază Florin Leucă pentru Capital.

Care este greșeala majoră în gestionarea inflației și a costului vieții?

Potrivit consultantului, România tratează inflația aproape exclusiv prin frânarea consumului, fără a investi suficient în productivitate și infrastructură. Dobânzile mai mari și politicile de austeritate pot tempera inflația pe termen scurt, dar nu rezolvă cauzele fundamentale, iar costurile tot mai mari și valoarea adăugată scăzută pun presiune pe populație și antreprenori.

„În loc să investim masiv în infrastructură, energie, digitalizare, inteligență artificială, resursă umană și eficiență administrativă, adică în factorii fundamentali care reduc costurile în afaceri și cresc valoarea adăugată, am permis ca presiunea să se transfere aproape integral pe populație și pe antreprenori. Inflația nu reprezintă problema în sine, e sănătoasă în marje de 2–3%, dar problema este că salariile și productivitatea nu țin pasul cu o inflație atât de ridicată precum cea pe care România o experimentează azi, respectiv 8%, iar asta afectează puterea de cumpărare, consumul și nivelul de trai pentru toți”, explică specialistul pentru Capital.