Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Cezar Irimia, președintele Federației Asociaților Bolnavilor de Cancer (FABC), și Lorenzo Radu, preşedintele Asociaţiei Împreună Împotriva Obezităţii, ne prezintă provocările pacienților din România în accesul la tratamente moderne și depistarea timpurie a cancerelor de sânge. Ei explică cum diagnosticul tardiv, birocrația și lipsa centrelor specializate afectează șansele de supraviețuire, mai ales în mediul rural.
Interviul explorează pașii simpli prin care românii se pot proteja, impactul programelor de testare gratuită și nevoia urgentă de educație și campanii de prevenție la nivel național.
Care sunt dificultățile pacienților din România în a ajunge la tratamente moderne?
Cezar Irimia: – Pacienții din România se confruntă cu mai multe bariere atunci când încearcă să acceseze tratamente moderne. Uneori, diagnosticul este pus târziu din cauza lipsei de screening și a timpilor mari de așteptare la consult. Alteori, accesul la terapii inovatoare este îngreunat de proceduri birocratice, de lipsa centrelor specializate sau de distanța mare față de spitalele care oferă aceste servicii.
Mulți pacienți trăiesc în zone rurale unde accesul la informații medicale este limitat, iar drumurile lungi și costurile de transport devin obstacole reale. În unele cazuri, tratamente aprobate pe plan european ajung în România cu întârziere, ceea ce poate influența șansele de supraviețuire.
Ce pot face oamenii pentru a se proteja și a depista cancerul de sânge din timp?
Cezar Irimia: – Depistarea timpurie începe cu lucruri simple. Analizele uzuale de sânge făcute anual pot scoate la iveală modificări care merită investigate. Oamenii pot fi atenți la semne precum oboseală extremă, infecții care apar des, vânătăi inexplicabile sau scădere în greutate.
Vizitele regulate la medicul de familie, adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat și evitarea expunerii la substanțe toxice sunt pași esențiali. Mai important, orice simptom persistent trebuie discutat cu un specialist, nu ignorat. Cu cât suspiciunea apare mai devreme, cu atât crește șansa unui diagnostic corect și a unui tratament eficient.
Care sunt principalele provocări în România pentru identificarea timpurie a cancerelor de sânge și cum pot fi depășite?
Cezar Irimia: – Diagnosticarea precoce este esențială, iar acest lucru rămâne o provocare în România. De multe ori, simptomele sunt nespecifice și trec ușor neobservate atât de pacienți, cât și de medici. În plus, lipsa unor programe naționale de screening, accesul limitat la analize speciale și diferențele mari dintre mediul urban și cel rural încetinesc depistarea timpurie. Pentru a depăși aceste obstacole, este nevoie de educație medicală, atât în rândul populației, cât și al profesioniștilor din sănătate.
Instruirea continuă a personalului medical și scurtarea traseului pacientului de la suspiciune la diagnostic pot transforma radical șansele de supraviețuire. De asemenea, campaniile de informare și proiectele mobile de testare pot aduce medicina mai aproape de comunitățile vulnerabile, acolo unde populația are mai mare nevoie de ajutor.
BeOne Foundation și FABC derulează programe de testări gratuite în mediul rural. Care este impactul acestor inițiative asupra depistării precoce și cum pot fi extinse astfel de programe pentru a ajunge la mai multe comunități vulnerabile?
Lorenzo Radu: – Impactul programelor de testări medicale gratuite în mediul rural este, în același timp, foarte mare și foarte mic. Este mare pentru că pentru mulți oameni din sate accesul la analize de rutină, la investigații de prevenție sau la un consult de specialitate este deseori dificil. În unele zone ale țării, chiar și în orașe, deficitul de specialiști face ca obținerea unei programări să fie complicată. În același timp, impactul este mic raportat la nevoia reală din România.
Inițiativele ONG-urilor sunt o picătură într-un ocean, pentru că numărul comunităților vulnerabile este mare, iar accesul la prevenție este încă dificil în multe județe. Extinderea acestor programe va fi posibilă atunci când mai multe companii vor înțelege importanța prevenției și vor realiza că statul nu oferă întotdeauna suficiente servicii pentru zonele rurale.
Sponsorizarea unor astfel de inițiative nu reprezintă un gest filantropic, ci o investiție în sănătate, în productivitate și în comunități mai puternice. Oamenii mai sănătoși sunt angajați mai activi, mai fericiți și mai productivi, ceea ce se întoarce inclusiv în beneficiul companiilor.
Ce strategii educaționale ar putea fi implementate pentru a crește conștientizarea populației cu privire la screening-ul periodic și depistarea timpurie a cancerelor de sânge?
Lorenzo Radu: – În România avem mare nevoie de proiecte la nivel național de conștientizare a importanței prevenției și de conștientizare a importanței screening-ului pentru diverse boli, inclusiv pentru forme de cancer pentru care se face screening.
Aceste proiecte nu există în acest moment. Dar, poate cel mai important, este ca generațiile care vin din urmă să fie educate despre sănătate, începând chiar din școala primară. Cumva reușim să le oferim copiilor 12 ani de studiu al religiei înainte de terminarea liceului și 0 ani de educație despre sănătate, ceea ce este absurd.
