Prevenția cancerului de col uterin există, dar este utilizată insuficient
Cancerul de col uterin ar putea fi eradicat în România, însă statisticile indică o creștere a numărului de femei afectate, pe fondul participării scăzute la controale și programe de screening. Analiza realizată de CEC Medical Clinic, pe baza datelor oficiale și a comparațiilor cu alte state din Uniunea Europeană, arată că problema nu este lipsa accesului la medici sau tratamente, ci interesul redus pentru prevenție și protecția sănătății.
România se situează pe primele locuri în UE atât în ceea ce privește incidența, cât și mortalitatea prin cancer de col uterin, cu valori de două până la trei ori mai mari decât media europeană. În fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 3.380–3.400 de cazuri noi, iar între 1.800 și 1.900 de femei își pierd viața din cauza acestei boli, care este aproape complet prevenibilă.
În acest context, medicii subliniază că instrumentele necesare există deja: vaccin anti-HPV, teste Babeș-Papanicolau și HPV, controale ginecologice anuale și acces la specialiști. Problema apare în momentul în care aceste soluții nu sunt utilizate la timp sau sunt amânate constant.
„Avem toate instrumentele necesare. Ce ne lipsește este preocuparea reală pentru propria sănătate, protecție și prevenție. Nu ne omoară lipsa tratamentelor. Ne omoară lipsa de preocupare pentru propria sănătate, protecție și prevenție. Cancerul de col uterin ar putea fi eradicat în România. Dar nu este, pentru că prevenția nu este o prioritate. Avem vaccin anti-HPV. Avem controale ginecologice. Avem medici. Ce ne lipsește este preocuparea reală pentru propria sănătate”, spune Dr. Ancuța-Vasilica Plai, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul CEC Medical Clinic, specializată în programe de prevenție.
De ce ajung multe paciente prea târziu la medic
Cancerul de col uterin rămâne una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite aproape complet, însă lipsa screeningului regulat face ca diagnosticul să fie pus frecvent în stadii avansate. Datele arată că multe femei ajung la ginecolog doar atunci când apar simptome, deși boala evoluează mult timp fără semne evidente.
„Cancerul de col uterin ar putea fi eradicat în România. Însă numărul femeilor care își pot pierde viața va crește, pentru că preocuparea față de propria sănătate este minimă. Multe femei vin prea târziu la ginecolog. Ajung pentru alte probleme sau controale și descoperim întâmplător infecția cu HPV sau leziuni precanceroase, deși nu au avut niciun simptom. Din păcate, pentru multe dintre ele, acest control vine prea târziu. În același timp, avem tot mai mulți pacienți bărbați afectați de virusul HPV. Este o situație alarmantă, care arată clar nevoia de mai multă prevenție, mai multă informare și mai multă preocupare din partea românilor pentru propria sănătate, cu toate că vaccinarea este gratuită pentru băieți și fete până la 27 ani și compensat 50% pentru femei cu vârsta până la 46 ani”, spune Dr. Narcisa Calotă, fondator al clinicii CEC Medical.
Care sunt principalele motive pentru care femeile din România evită controalele ginecologice regulate, deși acestea sunt accesibile și pot preveni boala?
Specialiștii explică faptul că evitarea controalelor ginecologice are cauze multiple: lipsa timpului, teama, subestimarea riscului și convingerea că boala „nu li se poate întâmpla”. Infecția cu HPV, responsabilă de peste 95% dintre cazuri, este adesea descoperită întâmplător, nu în urma unui control de prevenție.
„Principalul motiv nu este lipsa accesului la medici sau la investigații, ci lipsa preocupării reale pentru prevenție. Multe femei tratează controlul ginecologic ca pe ceva ce „mai poate aștepta” și ajung la medic doar când apar simptome. Problema este că această formă de cancer nu doare la început și evoluează mult timp fără semne vizibile.
Din datele clinicii CEC Medical reiese că foarte multe paciente descoperă întâmplător infecția cu HPV sau leziuni precanceroase atunci când vin pentru alte probleme medicale, nu pentru prevenție. Frica, lipsa de timp, ideea că „nu mi se poate întâmpla mie” și subestimarea riscului contribuie direct la diagnosticarea tardivă. Tocmai de aceea, este pentru binele nostru să înțelegem cât de importantă este prevenția și să nu așteptăm apariția simptomelor”, explică Dr. Narcisa Calotă pentru Capital.ro.
Vaccinarea anti-HPV și implicarea bărbaților, esențiale în prevenție
Cancerul asociat infecției cu HPV nu afectează doar femeile, iar medicii subliniază că prevenția reală presupune implicarea ambelor sexe. Virusul este asociat și cu alte tipuri de cancer, inclusiv orofaringian, anal sau penian, precum și cu veruci genitale.
„Lipsa informării corecte este unul dintre factorii majori. Multe persoane ignoră sau refuză vaccinul anti-HPV din lipsă de informații, deși HPV este cauza a peste 95% din cazurile de cancer de col uterin. Există o confuzie persistentă legată de siguranța vaccinului, utilitatea lui la vârste adulte și ideea greșită că este „doar pentru femei”.
În realitate, vaccinarea este gratuită pentru fete și băieți între 11 și 27 de ani și compensată 50% pentru femei până la 46 de ani, dar acest lucru este insuficient cunoscut. Fără educație medicală constantă și campanii clare de informare, oamenii iau decizii pe bază de mituri, frică sau indiferență, nu pe bază de date medicale reale”, arată Dr. Narcisa Calotă.
Cum funcționează concret programele de screening și vaccinare anti-HPV în România și unde se pierd, în practică, cele mai multe paciente din acest circuit de prevenție
Medicii atrag atenția că România are, teoretic, toate instrumentele necesare pentru prevenție, însă pierderile apar pe parcursul circuitului medical, din cauza neprezentării la controale și a amânării consultațiilor.
„România are, teoretic, toate instrumentele necesare:
- vaccin anti-HPV gratuit pentru fete și băieți între 11 și 26–27 de ani
vaccin compensat 50% pentru femeile între 27 și 46 de ani, cu trimitere de la medicul de familie
test Babeș-Papanicolau și test HPV pentru depistarea leziunilor precanceroase
controale ginecologice anualeÎn practică, cele mai multe paciente se pierd în următoarele puncte:
- nu merg deloc la controale regulate
- nu fac screening-ul, deși este disponibil
- ajung prea târziu la medic
- nu se informează corect despre prevenție
- amână consultațiile din frică sau lipsă de timp
Rezultatul este o rată de participare foarte scăzută la screening și, implicit, diagnostic tardiv”, explică Dr. Anca Plai, medic primar obstetrică-ginecologie în interviul oferit pentru Capital.ro.
Ce măsuri suplimentare ar fi necesare, dincolo de existența vaccinului și a testelor de screening, pentru ca România să urmeze exemplul țărilor care se apropie de eradicarea cancerului de col uterin?
Dr. Narcisa Calotă, fondatoarea CEC Medical Clinic ne spune că exemplele din Australia, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia sau Canada arată că nu este suficient să existe vaccin și teste. Este nevoie de:
- campanii masive și continue de informare publică
- educație medicală reală, încă din școală
- creșterea participării la programele de screening
- normalizarea controalelor ginecologice anuale
- comunicare clară despre faptul că boala este prevenibilă
- implicarea activă a medicilor de familie în trimiterea pacientelor la screening
- eliminarea barierelor birocratice pentru vaccinare
„Organizația Mondială a Sănătății are o strategie clară bazată pe vaccinare masivă și depistare timpurie. România nu duce lipsă de soluții medicale, ci de implementare coerentă și prioritizare reală a prevenției”, mai spune ea pentru Capital.ro.
În ce măsură implicarea bărbaților în prevenția HPV poate contribui real la scăderea incidenței cancerului de col uterin și de ce acest subiect este încă insuficient discutat public?
Dr. Anca Plai, medic primar obstetrica-ginecologie explică faptul că implicarea bărbaților este esențială și poate avea un impact direct asupra scăderii incidenței cancerului de col uterin.
„Bărbații nu doar că pot transmite virusul HPV, dar pot fi și ei afectați de consecințele acestuia: cancere orofaringiene, anale, peniene și veruci genitale.
Vaccinarea bărbaților reduce semnificativ riscul de transmitere a virusului și contribuie direct la protejarea femeilor. Prevenția reală nu poate exista fără implicarea ambelor sexe.
Subiectul este însă insuficient discutat public pentru că HPV este perceput greșit ca o „problemă de femei”. Această percepție limitează dramatic eficiența prevenției la nivel de populație. Fără vaccinarea și informarea bărbaților, lanțul de transmitere rămâne activ, indiferent câte femei se vaccinează”, explică Dr. Anca Plai, medic primar obstetrica-ginecologie pentru Capital.ro.
