Strategia de Apărare 2025–2030 și programul SAFE. Concluzii CSAT: România trebuie să fie pregătită pentru gestionarea riscurilor unui conflict de lungă durată, în apropierea graniţelor

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat noua Strategie Națională de Apărare 2025–2030, evaluarea riscurilor pentru 2026 și cererea României în cadrul mecanismului european SAFE, într-un context internațional tensionat. Documentele stabilesc direcții esențiale pentru consolidarea capacităților militare, revitalizarea industriei de apărare și creșterea rezilienței naționale, subliniind necesitatea pregătirii statului pentru riscurile unui conflict armat de durată la granițe.

CSAT aprobă Strategia Națională de Apărare 2025–2030 și planul României în mecanismul SAFE: statul trebuie să fie pregătit pentru riscurile unui conflict armat de lungă durată la granițe

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, luni, pachetul strategic care va ghida arhitectura de securitate a României în următorii ani, punând accent pe pregătirea pentru riscurile unui conflict armat de amploare în proximitatea frontierei estice, precum și pe consolidarea capacităților militare, industriale și instituționale ale statului.

Liderii statului au transmis că România trebuie să fie capabilă să gestioneze o perioadă îndelungată de tensiuni regionale, în contextul deteriorării mediului internațional de securitate și al obligațiilor asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

În cadrul ședinței, principalul punct de pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, un document fundamental pentru modul în care statul român își pregătește instrumentele de apărare, răspuns și reziliență în fața provocărilor emergente.

CSAT a analizat și aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, două documente care conturează viziunea militară și instituțională necesară adaptării la noul context internațional.

Strategia Națională de Apărare: o viziune pentru o Românie modernă și sigură

Potrivit comunicatului oficial transmis după reuniune, proiectul Strategiei Naționale de Apărare a fost elaborat într-un format consolidat și a parcurs, pentru prima dată, etapa de transparență publică. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate în versiunea finală, care urmează să fie prezentată Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.

CSAT a subliniat că Strategia reflectă viziunea președintelui României asupra unui stat modern, sigur, orientat către protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor și către consolidarea instituțiilor publice. Documentul pune accent pe reziliența națională, pe capacitatea instituțiilor de a răspunde amenințărilor hibride și pe necesitatea consolidării rolului României în cadrul NATO și UE.

Membrii Consiliului au transmis că, în condițiile actualului climat internațional, este necesară întărirea tuturor palierelor securității naționale pentru garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale.

În analiza CSAT se afirmă că statul trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare și de lungă durată în apropierea granițelor, în paralel cu creșterea rezilienței la nivelul societății și al administrației publice.

„În actualul context regional şi internaţional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securităţii naţionale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale ale ţării.

Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor şi, în acelaşi timp, să-şi întărească rezilienţa naţională”, se arată în comunicatul transmis după ședința CSAT.

Creșterea capacității de luptă a Armatei și revitalizarea industriei de apărare din România

Un accent deosebit a fost pus pe dezvoltarea capacității de luptă a Armatei României și pe accelerarea procesului de revitalizare a industriei naționale de apărare, considerată un element esențial al suveranității și rezilienței strategice.

Documentele analizate în CSAT subliniază că modernizarea industriei naționale trebuie corelată cu procesele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare desfășurate împreună cu statele NATO și UE.

Se arată că aceste programe vor aduce beneficii economice și tehnologice interne, prin mecanismele de offset și cooperare industrială, dar și prin integrarea mai profundă a companiilor românești în lanțurile valorice europene.

CSAT a transmis că Armata României trebuie să dispună de forțe cu înaltă capacitate de reacție și de un număr crescut de militari activi și rezerviști bine pregătiți, care să poată îndeplini atât misiunile constituționale, cât și angajamentele internaționale.

Analiza multidimensională prezentată în CSAT oferă o serie de recomandări ce trebuie implementate în perioada următoare atât la nivelul Ministerului Apărării Naționale, cât și în cadrul întregului Sistem Național de Apărare și al administrației publice centrale și locale. Aceste recomandări urmează să fie analizate, adoptate şi implementate în cadrul legal, în documente de direcţionare, în planuri şi măsuri concrete la nivelul ministerelor și instituțiilor menționate.

România depune cererea pentru mecanismul SAFE – proiecte de 16,68 miliarde euro

Un alt punct major de pe agenda ședinței l-a constituit aprobarea cererii României în cadrul mecanismului european SAFE (Instrumentul pentru consolidarea industriei europene de apărare). Până la finalul acestei săptămâni, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va transmite documentația oficială către Comisia Europeană.

Pachetul total transmis de România are o valoare estimată de 16,680 miliarde euro, structura fondurilor fiind următoarea:

• 75% din sumă destinată achizițiilor de echipamente militare, de ordine publică și de apărare civilă;
• 25% rezervate proiectelor de infrastructură duală, în principal autostrăzile Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni, considerate obiective de importanță strategică pentru mobilitatea militară.

Potrivit CSAT, cele mai mari programe ale României includ condiția ca minimum 50% din producție să fie realizată în țară, iar pentru unele proiecte procentul va ajunge la 100%, din motive de securitate și control asupra proceselor critice.

Platformă online de „match-making” pentru industria națională

CSAT a analizat și Planul de investiții în industria de apărare, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi evaluată cererea României. Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, urmând să aprobe planurile naționale până la finalul lunii ianuarie 2026. Toate programele trebuie finalizate până în 2030, ceea ce impune proceduri accelerate de implementare.

După aprobarea planului, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making”, prin care companiile românești își vor putea înregistra capacitățile de producție, proiectare sau software, urmând să fie conectate cu marii producători europeni din industria de apărare. Scopul este creșterea integrării firmelor românești în lanțurile de aprovizionare europene și dezvoltarea unor noi capacități industriale pe teritoriul țării.

CSAT subliniază că extinderea capacităților de producție – publice sau private – este esențială pentru independența strategică a României, dar și pentru respectarea termenelor scurte de livrare incluse în mecanismul SAFE.