Macron invocă o lume „plină de incertitudini”
Preşedintele francez Emmanuel Macron este aşteptat să prezinte curând o reformă majoră privind apărarea naţională: introducerea unui serviciu militar voluntar. Ziua de joi este luată în calcul pentru anunţ, însă nu există încă o confirmare oficială.
”În lumea plină de incertitudine în care trăim, în care care tensiunile cresc, dacă vrem cu adevărat să fim în siguranţă, trebuie să-l descurajăm pe celălalt să vină (…). Franţa trebuie să continue să fie o naţiune puternică, cu o armată puternică, dar şi cu o capacitate de face un salt colectiv”, declara Macron sâmbătă, la Johannesburg, în marja G20.
Europa reintroduce armata, Franţa caută propria formulă
Statele scandinave şi baltice – vecine cu Rusia – au păstrat sau au reintrodus serviciul militar obligatoriu în ultimii ani. Franţa a renunțat la acesta în 1997, în timpul preşedintelui Jacques Chirac.
Generalul Fabien Mandon, şeful Statului Major Interarme, a atras atenţia că ”numeroşi vecini din Europa sunt pe cale să reintroducă un serviciu (militar) naţional”, subliniind necesitatea unei analize şi în Franţa.
Preşedintele a menţionat pentru prima dată planul la 13 iulie, în faţa unor gradaţi, vorbind despre o Europă ”puse în pericol” de ”ameninţarea durabilă” a Rusiei. În acest context, el considera că este nevoie de o naţiune capabilă să se mobilizeze rapid.
În afară de întărirea rezervei, Macron susţine nevoia de a introduce ”un nou cadru” prin care tinerii să poată servi altfel în armată, promiţând ”decizii în acest sens la toamnă”.
Ministerul Apărării: „Se lucrează în acest sens”
Contactat de AFP, Ministerul Apărării nu a dorit să ofere detalii despre forma finală, durata sau costurile programului.
”Se lucrează în acest sens”, a declarat duminică ministrul delegat Alice Rufo, la France Info. O altă sursă apropiată dosarului afirmă că ”nu s-a luat o decizie”.
Scenariile analizate prevăd participarea a 10.000 până la 50.000 de persoane pe an. Presa franceză vorbeşte despre un program cu durata de zece luni, remunerat cu câteva sute de euro.
”Revue nationale stratégique 2025” indică faptul că un serviciu militar ”renovat” ar urmări ”consolidarea coeziunii naţionale” şi formarea unei rezerve mobilizabile în situaţii de criză.
Armata franceză, care are în prezent 200.000 de militari activi şi 47.000 de rezervişti, vizează atingerea a 210.000 de militari activi şi 80.000 de rezervişti până în 2030.
Generalul Pierre Schill, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, considera în vară că voluntariatul organizaţional dintr-o generaţie ar contribui la obţinerea ”masei” necesare rezistenţei într-un conflict.
Sprijin și rezerve în scena politică franceză
Iniţiativa este privită pozitiv de o parte a clasei politice. Senatorul Cédric Perrin (LR) afirma că ”tot ceea ce poate participa la spiritul apărării, la rezistenţa naţională şi la exprimarea sentimentului patriotic care doarme în populaţie este pozitiv”.
Jordan Bardella, preşedintele RN, s-a pronunţat miercuri, pe X, ”favorabil” introducerii unui serviciu militar începând cu un program voluntar.
Pe de altă parte, senatorul socialist Patrick Kanner cere prudenţă:
”Sunt foarte prudent în acest domeniu (…). Eu cred în armata de meserie, azi. În fine, dacă tinerii vor să se angajeze în favoarea naţiunii, bineînţeles, sunt favorabil”.
Ce se întâmplă cu Serviciul Naţional Universal?
Deciziile ce vor fi anunţate ar urma să privească şi viitorul Serviciului Naţional Universal (SNU), destinat adolescenţilor de 15-17 ani. Programul, lansat în 2019 şi finanţat din ce în ce mai modest, nu a reuşit să ajungă la capacitatea planificată.
SNU constă în primul rând într-un stagiu de coeziune de două săptămâni, însă extinderea la nivelul întregii generaţii nu s-a materializat.
