Există trucuri simple pentru a salva legumele ofilite sau alte alimente aproape de expirare?
De multe ori, alimentele pe care le considerăm „pierdute” pot fi de fapt salvate prin acțiuni simple. Un exemplu este cazul legumelor ușor ofilite, precum morcovii, țelina sau ridichile.
Înainte de a le considera gunoi, experții recomandă rehidratarea lor: așezate într-un bol cu apă rece și gheață timp de 30–60 de minute, își pot recăpăta textura crocantă. Este un proces natural, bazat pe osmoză, prin care apa este absorbită din nou în țesutul vegetal, redând fermitatea legumelor și transformându-le dintr-un aliment aparent pierdut într-un ingredient potrivit pentru gătit.
Legumele foarte coapte pot deveni supă cremă, piure sau sos, iar fructele prea moi pot fi transformate în smoothie, compot sau desert. Bananele bine coapte, ușor pătate, sunt perfecte pentru un banana bread aromat, iar pâinea uscată poate fi refolosită pentru crutoane.
Pentru și mai multă inspirație, Nicoleta Figan, ambasador al Federației Băncilor pentru Alimente, a împărtășit recent câteva idei practice despre cum putem transforma alimentele aflate aproape de expirare în preparate gustoase.
Vezi această postare pe Instagram
Cum contribuie Banca pentru Alimente la diminuarea risipei și la sprijinirea comunităților vulnerabile?
Într-o țară în care milioane de tone de alimente se pierd, iar pentru mulți oameni grija hranei de mâine rămâne reală, misiunea Băncilor pentru Alimente este să recupereze produsele încă bune de consum și să le redirecționeze către cei care au cea mai mare nevoie, construind o punte între surplus și necesitate. Astăzi, rețeaua Băncilor pentru Alimente din România cuprinde nouă Bănci Regionale și o Federație ca structură națională de coordonare, iar împreună transformăm, zi de zi, risipa în sprijin concret pentru comunitățile vulnerabile.
Ce facem este mai mult decât un simplu transfer de resurse. Este un mecanism prin care hrana își păstrează adevărata valoare, iar solidaritatea este parte din economie. Preluăm alimentele sigure pentru consum de la companii din întregul lanț agroalimentar (producători, procesatori, distribuitori și retaileri) și le redistribuim, în mod organizat și sigur, prin organizațiile partenere, către cei mai vulnerabili. Astfel, alimentele care altfel s-ar pierde ajung pe mesele celor care au nevoie de ele, contribuind atât la reducerea risipei, cât și la sprijinirea comunităților vulnerabile.
De la înființare, din 2016, până la finalul anului 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a redistribuit peste 41.000 de tone de produse, dintre care peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3.000 de tone colectate prin Colecta Națională de Alimente și aproape 1.400 de tone produse non-food. În prezent, rețeaua colaborează cu peste 800 de ONG-uri partenere, sprijinind aproximativ 325.000 de persoane în nevoie, cu susținerea a 215 companii donatoare.
Rolul Băncilor pentru Alimente este recunoscut și la nivel european. Recent, Parlamentul European a adoptat două amendamente importante în cadrul Strategiei UE de combatere a sărăciei. Primul recunoaște accesul la hrană ca drept fundamental și evidențiază nevoia de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Al doilea subliniază importanța băncilor pentru alimente și necesitatea asigurării unei finanțări suficiente, pentru a putea continua sprijinul acordat persoanelor aflate în situații de insecuritate alimentară și deprivare materiale.
Prin activitatea noastră, contribuim nu doar la diminuarea risipei alimentare, ci și la construirea unui sistem de solidaritate care aduce hrana acolo unde este mai mare nevoie, redând valoare fiecărui aliment și oferind sprijin real oamenilor.
Ce avantaje fiscale există pentru operatorii economici care donează surplusuri de alimente?
Începând cu 2024, prin Legea nr. 49/2024, care completează Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, operatorii din sectorul agroalimentar au obligația de a adopta măsuri concrete pentru reducerea risipei. Printre aceste măsuri se află și direcționarea surplusului de alimente sigure pentru consum către organizații autorizate. Acest cadru legislativ aliniază România cu obiectivele europene și internaționale de reducere a risipei alimentare cu 50% până în 2030.
Donarea alimentelor către Băncile pentru Alimente este una dintre modalitățile prin care companiile pot îndeplini aceste responsabilități, oferind surplusului o nouă destinație, acolo unde este cu adevărat nevoie de el. Din punct de vedere fiscal, transferul cu titlu gratuit al alimentelor aduce facilități importante: cheltuielile cu scoaterea din evidență sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit, iar transferul nu este considerat livrare de bunuri, ceea ce înseamnă că nu se aplică TVA, iar TVA-ul aferent achiziției sau producției rămâne deductibil.
Procedura este una clară și simplă, bazată pe un contract de donație și pe preluarea rapidă a alimentelor, astfel încât acestea să ajungă în timp util către organizațiile care sprijină persoane vulnerabile. Începând cu 2026, operatorii au și obligația de a raporta anual cantitățile donate sau irosite, pentru a asigura transparența și monitorizarea progreselor.
Dincolo de aspectele fiscale, fiecare donație înseamnă mai mult decât o conformare la lege. Înseamnă hrană pe masa unei familii, sprijin pentru un vârstnic singur și speranță pentru un copil aflat într-un centru de zi.
Ce sfaturi aveți pentru consumatorii casnici care vor să se implice activ în reducerea risipei?
Risipa se reduce, în primul rând, acasă, în obiceiurile mici, repetate zi de zi. Înainte de cumpărături, ne uităm la ceea ce avem deja, ne facem o listă și alegem doar cantitățile pe care știm că le vom folosi în următoarele zile. Evităm proviziile făcute din impuls, planificăm mesele și păstrăm frigiderul organizat, astfel încât alimentele să fie consumate la timp. Rotim stocurile, păstrăm corect alimentele și congelăm fără ezitare tot ceea ce poate fi salvat. În același timp, citim etichetele și ne informăm atunci când este nevoie, pentru a înțelege mai bine cum păstrăm și consumăm hrana în siguranță.
Un alt pas important este gătitul în porții potrivite și folosirea creativă a ingredientelor rămase. Resturile pot deveni cu ușurință parte dintr-un nou preparat simplu și gustos, atunci când le privim cu atenție și grijă. Iar dacă știm că avem mai mult decât putem consuma, putem alege să împărțim: cu un vecin, cu un prieten sau cu cineva aflat în nevoie. Uneori, un gest mic poate schimba în bine ziua oricui.
La nivel personal, schimbarea începe atunci când trecem treptat de la reflexul de a arunca la alegerea de a proteja hrana. Fiecare aliment înseamnă resurse, muncă și grijă, iar atunci când îl folosim cu responsabilitate, contribuim nu doar la reducerea risipei, ci și la o cultură a respectului și a solidarității. Dacă fiecare dintre noi face pași mici, dar constanți, impactul devine vizibil: în gospodării, în comunități și, în timp, în întreaga societate.
În opinia dumneavoastră, ce impact are risipa alimentară asupra bugetului unei familii și asupra mediului?
Risipa alimentară nu înseamnă doar un produs aruncat. Înseamnă o poveste întreruptă. Fiecare aliment este rezultatul unui drum lung: pâinea a fost cândva un bob de grâu, care a fost semănat, îngrijit, recoltat, măcinat și transformat în făină, apoi în aluat, copt, ambalat, transportat și așezat pe raft. Cașcavalul a început cu o picătură de lapte, iar dulceața cu o piersică crescută cu apă, soare și muncă. În spatele fiecărui aliment se află resurse naturale, energie, infrastructură și oameni care au contribuit, pas cu pas, la ajungerea lui pe masa noastră.
Când un aliment se risipește, se risipesc odată cu el toate aceste resurse. Pentru o familie, acest lucru se vede în buget treptat, poate nu într-o singură zi, dar în timp, prin sume mici care se tot adună. Pentru mediu, înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor naturale și un volum mai mare de deșeuri care necesită gestionare. Un aliment aruncat nu se întoarce „în mod natural” în pământ fără consecințe; el devine parte dintr-un lanț al pierderii.
De aceea, a reduce risipa nu este doar un gest economic, ci unul de responsabilitate și respect. Atunci când folosim cu grijă fiecare ingredient, când gătim chibzuit și cumpărăm cumpătat, protejăm atât bugetul familiei, cât și echilibrul mediului. În esență, grija față de hrană este o formă de grijă față de lume și față de oamenii care trăiesc în ea.
Care sunt pașii simpli pe care oricine îi poate face pentru a reduce risipa de alimente începând de azi?
Vă propunem trei provocări simple, pe care le puteți încerca chiar de azi.
Prima provocare: uită-te înainte să cumperi.
Înainte de a face lista de cumpărături, deschide frigiderul și verifică rafturile. De multe ori, descoperim ingrediente pe care le putem folosi imediat. Acest obicei simplu ne ajută să cumpărăm mai atent și să folosim alimentele pe care le avem deja.
A doua provocare: nu merge la cumpărături când ți-e foame.
Când mergem la cumpărături flămânzi, suntem mai tentați să alegem în exces. Luăm mai mult decât avem nevoie, iar o parte din alimente riscă să nu fie consumate la timp. O masă simplă înainte de cumpărături poate însemna alegeri mai echilibrate și mai puțină risipă.
A treia provocare: transformă congelatorul în aliatul tău împotriva risipei.
Congelatorul poate salva multe alimente, precum pâine, legume, fructe, mâncare gătită sau ingrediente rămase. Porționate și etichetate, ele devin o rezervă utilă pentru zilele următoare și o soluție simplă pentru a preveni risipa.
La final, poate merită să ne punem, din când în când, o întrebare simplă: „Există acum în bucătăria mea un aliment pe care îl pot salva, nu arunca?” Dacă răspunsul este „da”, următorul pas ar fi să îl consumăm cu bucurie. Conștientizarea este prima etapă, iar schimbarea începe din gesturile mici pe care le alegem zi de zi.
Cum poate educația privind hrana să devină la fel de importantă ca donarea efectivă?
Educația și donarea merg împreună și se completează în mod natural. Donarea oferă sprijin imediat acolo unde nevoia este urgentă, iar educația construiește în timp o relație mai atentă cu hrana, formând obiceiuri care reduc risipa și cultivă responsabilitatea față de resurse și față de oameni. Împreună, ele creează o continuitate între ajutorul de azi și schimbarea de mâine.
Băncile pentru Alimente contribuie activ nu doar prin recuperarea și redistribuirea hranei, ci și prin educație. În școli, unde copiii descoperă valoarea alimentelor și învață respectul pentru hrană; în companii, unde voluntariatul și responsabilitatea socială devin parte din cultură; și în comunități, prin campanii și inițiative de informare care apropie oamenii de ideea consumului responsabil și a solidarității.
Experiența din rețeaua organizațiilor partenere arată cât de strâns sunt legate hrana și educația. Multe organizații au observat că, odată cu stabilitatea alimentară, pot investi mai mult în educație, consiliere și sprijin pentru integrare. Astfel, hrana devine nu doar ajutor imediat, ci bază pentru schimbări reale în viața oamenilor. Când o mamă are ce pune pe masă copilului, poate să se gândească la educația lui. Când un copil este hrănit, se poate concentra pe lecțiile de școală. Când un vârstnic are ce mânca, poate urma tratamentul medical mai liniștit. O nevoie acoperită creează spațiu pentru următorul pas, iar acel pas, oricât de mic, înseamnă o formă de reconectare cu viața, cu demnitatea și cu viitorul.
În acest spirit al solidarității, Colecta Națională de Alimente rămâne una dintre cele mai directe forme prin care fiecare dintre noi poate contribui. Între 20 și 22 martie, în peste 1.100 de magazine din toată țara, oricine poate transforma cumpărăturile obișnuite într-un gest de sprijin, donând alimente neperisabile pentru persoanele aflate în dificultate.
