EXCLUSIV. Perioada după care în România s-a instalat isteria. Dan Andronic: „Țara pare că niciodată nu are timp să se ocupe de ea”
SURSA FOTO: Capital - Podcast 9 aprilie 2026
Dan Andronic a explicat, azi, în podcastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, că de aproximativ 20 de ani, țara este măcinată de scandaluri neînsemnate. Care au rol distructiv și din cauza cărora nu se poate construi nimic,
România pare blocată într-o stare de conflict permanent care consumă energia societății fără a produce rezultate concrete. Aceasta este concluzia lui Dan Andronic, prezentată în cadrul podcastului Contrapunct, difuzat pe canalul de YouTube Hai România.
Alături de invitații săi, Bogdan Jelea și Victor Ciutacu, jurnalistul a analizat degradarea spațiului public românesc, unde subiectele marginale tind să eclipseze marile teme de interes național și global.
O isterie continuă începută în urmă cu două decenii
Analiza pornește de la premisa că societatea românească a intrat într-o spirală a tensiunii încă de la mijlocul anilor 2000, o stare care a devenit, între timp, noua normalitate. Dan Andronic consideră că această atmosferă toxică împiedică țara să se concentreze pe propria dezvoltare și pe ierarhizarea corectă a valorilor.
„Vă dați seama totuși că noi trăim, cred că de după guvernarea Tăriceanu, începând cu al doilea mandat al lui Traian Băsescu, lucrurile au intrat în zona asta. Nici nu știu, isterică.
Dar isterică tot timpul. Într-o isterie care nu se mai termină. Adică, atunci când lucrurile par că se liniștesc, iese unul pe geam și începe să urle: Nenorocitule nu mai fă zgomot.
Deși el face cel mai mare zgomot. Suntem într-o situație în care țara asta pare că niciodată nu are timp să se ocupe de ea, de lucrurile serioase”, a explicat jurnalistul în timpul podcastului.
Răsturnarea valorilor și modelele greșite din spațiul public
O problemă majoră este modul în care personajele care domină agenda publică reușesc să manipuleze atenția colectivă. Dan Andronic atrage atenția asupra degradării standardelor morale, unde figurile controversate ajung să fie validate de public prin simpla lor prezență vocală în mass-media sau pe rețelele sociale.
„Noi ne ocupăm tot timpul de tot felul de rahaturi. În care tâlharii devin modele, în care dezaxații dau lecții de morală și fac ca lumea să se uite cu gura căscată la ei.
Și în care există așa o răsturnare a valorilor”, a adăugat Andronic, subliniind contrastul dintre problemele reale ale cetățenilor și spectacolul mediatic oferit zilnic.”
Modelul spaniol versus zgomotul dâmbovițean
Aflat în Spania, Dan Andronic a făcut o paralelă între societatea iberică și cea din România. Deși nicio țară nu este lipsită de probleme interne sau scandaluri politice, diferența majoră constă în tonul discuției și în capacitatea de a păstra un echilibru între viața privată și agitația publică.
„Poate România nu e o țară specială, poate lucrurile astea se întâmplă peste tot, dar uite, eu de exemplu sunt în Spania acum.
Vreau să vă zic că oamenii ăștia trăiesc o viață atât de frumoasă și atât de, nu neapărat liniștită, dar mă uit și la televizor, la televiziunile spaniole. Au și ei anchetele lor, au și ei scandalurile lor, dar cu totul alt fel decât la noi”, a afirmat jurnalistul.
Obsesia pentru subiecte marginale în context global
În finalul intervenției sale, Dan Andronic a punctat discrepanța uriașă dintre mizele geopolitice actuale și temele care consumă agenda media din România. În timp ce contextul internațional este marcat de incertitudini majore legate de viitorul alianțelor de securitate, dezbaterea internă rămâne blocată în chestiuni administrative sau de orgoliu politic.
„Noi suntem în situația în care Trump vrea să iasă din NATO și încă discutăm dacă Realitatea își plătește sau nu datoriile la stat.
Dacă Nicușor a numit procurorii, de ce i-a numit. Avem un talent de-a intra în tot felul de subiecte de-astea marginale”, a concluzionat Dan Andronic la podcastul Contrapunct.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





