EXCLUSIV Noile obligații fiscale provoacă revoltă în industria vinului. Antreprenorii reclamă termene imposibil de respectat

Industria vinului românesc se confruntă cu noi provocări legislative după adoptarea Ordonanței 89 la finalul anului trecut. În cadrul podcastului „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, reprezentanții Cramei 1000 de Chipuri și specialistul în comunicare de vin Răzvan Avram au explicat impactul măsurilor asupra antrepozitelor fiscale. Discuția a vizat schimbările introduse de Guvern, obligațiile impuse producătorilor și contextul în care evoluează sectorul vitivinicol din România în 2026.

Industria vinului românesc, pusă în fața unor noi obligații administrative după Ordonanța 89

În debutul emisiunii, Radu Preda a anunțat tema dezbaterii și a explicat că discuția urmărește să clarifice efectele noilor măsuri asupra sectorului vinului, dar și motivele pentru care vinul românesc nu reușește să își valorifice pe deplin potențialul pe piețele externe.

„Bun găsit, oameni buni, la o nouă picătură de business. Sunt Radu Preda și vă invit să urmăriți o discuție despre multe picături, chiar o mie de picături sau și mai multe. Vom vorbi despre vină astăzi și vom vorbi și despre felul în care guvernul are grijă așa cum are grijă de noi toți, dar de producătorii de vin are grijă în mod special. Și pentru asta îi mulțumim. Desigur”, a declarat Radu Preda.

Moderatorul a precizat că invitații ediției sunt Ștefan Ionescu, fondatorul Cramei 1000 de Chipuri, și Răzvan Avram, jurnalist, blogger și consultant în comunicare specializat în domeniul vinului.

În continuarea dialogului, Radu Preda a readus în atenție momentul adoptării Ordonanței 89, aprobată de Guvern pe 23 decembrie, în ultima zi lucrătoare a anului trecut. Acesta a explicat că una dintre prevederile care au generat îngrijorări în industrie a fost obligarea proprietarilor de antrepozite fiscale să își reînnoiască autorizațiile într-un interval foarte scurt.

„Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, anul trecut, în decembrie, mai precis în ultima zi lucrătoare a anului, pe 23 decembrie, guvernul a adoptat o ordonanță, renumita ordonanță 89, care conține o sumedenie de prevederi fiscale, dar noi ne vom referi strict la cele care ne interesează și interesează industria despre care vorbim”, a afirmat Radu Preda.

Acesta a subliniat că modul în care a fost elaborat și implementat actul normativ ridică numeroase semne de întrebare și l-a invitat pe Răzvan Avram să prezinte evoluția întregului proces legislativ.

Evoluția vinului românesc după aderarea la UE și reintroducerea accizei pentru vinul liniștit

Pentru a explica situația actuală, Răzvan Avram a susținut că problemele nu pot fi analizate separat de transformările prin care a trecut industria în ultimele două decenii.

Potrivit acestuia, anul 2007, momentul aderării României la Uniunea Europeană, a reprezentat un punct de cotitură pentru sectorul vitivinicol. Atunci au fost create premisele dezvoltării moderne a industriei, inclusiv prin accesul la fonduri europene și prin apariția unor investiții importante în podgorii și crame.

„Bun, acum, sigur, e o epopeie, numai că epopeia a început prin 2007, în realitate. Aș vrea să dăm puțin context discuției. O să ajungem și la zi, ca să zic așa. Dar ca să înțeleagă cei de acasă puțin care e contextul, fiindcă dincolo de ordonanțe și alte treburi de tipul ăsta, există un context mai larg în care a intrat vinul românesc odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007”, a declarat Răzvan Avram.

Acesta a explicat că aderarea a schimbat radical regulile jocului pentru producători. Eliminarea taxelor vamale pentru importuri a adus vinurile românești într-o competiție directă cu produsele din restul Europei și din alte regiuni ale lumii.

În intervenția sa, Radu Preda a remarcat că transformarea nu a fost doar una legislativă, ci și una concretă, prin apariția unor podgorii noi și prin modernizarea sectorului. „Au apărut și podgorii noi, adică resetarea a fost și fizică, nu doar legislativă”, a spus moderatorul.

Răzvan Avram a amintit și de regimul fiscal aplicat vinului liniștit după aderare. Potrivit acestuia, acciza a rămas la nivel zero timp de aproape două decenii, situație care s-a schimbat în 2025.

„N-au mai existat taxe vamale pentru importuri, pe de-o parte. Asta înseamnă că vinul românesc a intrat într-o competiție reală cu vinurile europene și internaționale în general și evident s-a pus problema accizei la vin, dar decizia a fost: acciza rămâne 0 pentru vinurile liniștite, cel puțin. Și situația asta a continuat până anul trecut, în 2025 mai precis, până la 1 august”, a explicat Răzvan Avram.

Acesta a precizat că, de la 1 august 2025, acciza pentru vinul liniștit a fost reintrodusă la nivelul de 10 bani pe litru, iar de la începutul anului 2026 valoarea a fost majorată la 11 bani pe litru, măsură care se adaugă presiunilor administrative și fiscale resimțite de producătorii din industrie.