EXCLUSIV. Ce se întâmplă când un investitor străin dă în judecată statul român. Secretele litigiilor internaționale

Disputele comerciale internaționale pot escalada rapid, depășind granițele unor simple neînțelegeri între companii private și ajungând la nivelul unor conflicte între țări sau între investitori străini și state.

Mecanismele juridice prin care se soluționează aceste situații complexe au fost explicate în detaliu de Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Specialistul în drept a fost invitat la podcastul Picătura de business, un proiect realizat de Radu Preda pentru capital.ro și evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România.

Statul ca partener comercial și clauzele de arbitraj

Atunci când o instituție publică sau un minister decide să contracteze servicii sau bunuri de pe piața liberă, regulile jocului se schimbă. Statul nu mai acționează de pe poziție de autoritate publică, ci îmbracă haina unui comerciant obișnuit. În cadrul acestor raporturi juridice, introducerea unor prevederi specifice devine esențială pentru garantarea stabilității contractuale.

„Ce se întâmplă când una dintre părțile unui litigiu comercial e statul?”, a întrebat Radu Preda.

„Dacă statul acționează prin intermediul unei companii și se comportă într-un contract ca un comerciant obișnuit, un minister încheie un contract comercial prin care achiziționează anumite servicii. Poate foarte bine ca acel contract pe care îl încheie, un contract de achiziție publică, să prevadă o astfel de clauză arbitrală.

Există la nivel statal sau între state acorduri internaționale de protecție a investițiilor reciproce. Ca un stat să atragă investitori străini, trebuie să acorde acestor investitori și anumite garanții. Și dau exemplul României, care după 1990, ieșind din tipul de economie centralizată, s-a spus: avem o economie de piață, în care avem nevoie de investiții străine. Și au fost chemați investitori străini din alte țări, să vină să investească în România.

Există investiția la Dacia, a celor de la Renault sau investiția americană care a fost la Smithfield sau la Craiova, Ford. Un investitor străin Vrea să aibă și niște garanții că nu vine cu banii în țară și a doua zi tu îi, nu știu, dai o lege…”, a explicat avocatul.

Rolul acordurilor bilaterale în protecția investițiilor străine

Pentru a oferi siguranță companiilor mari care își plasează capitalul în afara granițelor țării de origine, guvernele semnează tratate internaționale specifice.

Aceste documente stabilesc un cadru de reciprocitate și protecție juridică directă, valabil pentru companiile din ambele jurisdicții semnatare.

„Și atunci, un astfel de acord bilateral, care se semnează între două state, prin care își protejează reciproc investițiile. Acord bilateral, să zicem România – America, în care orice investitor american în România beneficiază de clauzele acestui tratat bilateral, la fel și un român dacă se duce și investește în America”, a mai precizat invitatul podcastului.

Cine dă în judecată statul în cazul încălcării tratatelor

O dilemă frecventă în dreptul internațional public și privat apare atunci când una dintre părțile guvernamentale nu își mai respectă obligațiile asumate inițial prin aceste acorduri. În acest context, se ridică problema legitimității procesuale și a entității care trebuie să acționeze pentru recuperarea prejudiciilor.

Radu Preda a vorbit despre un scenariu ce poate apărea într-o relație comercială: „Dacă statul român încalcă și anulează o parte din prevederea celui tratat? Este acționat de investitor sau și de statul american?”

„Acel investitor va putea da în judecată statul român. În general, statele intervin foarte rar. Pot interveni de partea investitorului, dar cel care are interesul pentru că nu statul american, să zicem, a fost deposedat de sume, ci investitorul care a venit cu investiția. Adică cel care are interesul este investitorul. Acest tip de litigii sunt soluționate separat.

Deci nu intră în competența noastră sau a celorlalte curți de arbitraj despre care v-am vorbit, nici ICC, nici Viena, nici Londra, nici Bucureștiul nu mai este competent. Ci există un tribunal specializat, al Băncii Mondiale. ICSID.

Acest tribunal soluționează acest tip de litigii, care derivă din tratatele bilaterale. Probabil că ați auzit cel mai răsunător e cazul Roșia Montana. Dar au mai fost astfel de litigii, ultimul caz legat de Casa Radio, câștigat de statul român”, a mai spus Ștefan Deaconu.