Liviu Mihaiu l-a avut ca partener de discuți, azi, în podcastul pe care îl moderează pentru evz.ro, pe Dragoș Neamu, manager Noaptea Muzeelor și Noaptea Muzeelor la Sate. Unul dintre subiecte a vizat marginalizarea veșnică a educației și culturii. Două domenii care sunt tratate cu indiferență de administrația țării. Dar, care stau la baza oricărei societăți. Invitatul lui Liviu Mihaiu a spus că nu există nicio strategie logică și care să crească nivelul de performanță al culturii și educației.
Marile probleme ale României: educația și cultura, la periferie. „De aici pleacă totul”
„Două sectoare care sunt atât de văduvite, de ignorate și de marginalizate. Din punctul meu de vedere, ele contează cel mai mult. De fapt, problema societății româniști este că are această practică de a cataloga diferite domenii fundamentale ale societății sau ale vieții sau profesionale în prioritare și non-prioritare.
Mai mult decât atât, nu știu pe ce bază și pe ce calcul și pe ce viziuni se bazează cei care ne guvernează, dar întotdeauna culturile sau educația sunt considerate așa, două elemente marginale, cumva, care complică existența noastră”, a afirmat Dragoș Neamu.
Lipsa unei viziuni personale în politica externă
Cele două domenii sunt fundația unei societăți, fără de care nu se poate construi, a mai spus invitatul lui Liviu Mihaiu. „De fapt, totul de acolo pornește, adică toată educația unei națiuni, toată capacitatea noastră de a înțelege rolul nostru, de a avea o viziune personală în tot ceea ce facem în policiile externe.
Pentru că, iată, știm foarte bine. cât de mari probleme avem în a ne impune o filozofie anume, un punct de vedere, în a avea ceva care să ne particularizeze în tot acest peisaj european la nivelul politicilor, a diplomației, lucruri care, iată, nu pot fi, n-au de unde să-și tragă seva istoria.”
Războaie dure în domeniul cultural din România
Nu există o ancorare în realitate, după cum a mai remarcat Dragoș Neamu. Care a atras atenția că în domeniul culturii există foarte multe dispute și orgolii. Ceea ce creeză o atmosferă existențială îmbâcsită.
„Sunt foarte multe probleme și suntem atât de decuplați de lucruri care contează cu adevărat, încât și noi avem, uite, războaile noastre, așa cum a început tot discuția cu războaile care există, din păcate. Acum să știți că în domeniul cultural sunt foarte multe războaie și cred că v-ați dat seama că e foarte greu de trăit și de activat în acest domeniu. E un coșmar permanent.”
