EXCLUSIV Marea Britanie, tot mai vigilentă față de SUA. Adrian Severin: Se comportă ca bătrânul părinte față de copilul pe care l-a crescut

Într-o ediție recentă a podcastului „Hai LIVE cu Turcescu”, jurnalistul Robert Turcescu și fostul ministru de Externe Adrian Severin au analizat schimbările geopolitice accelerate ale momentului și semnificația Forumului Economic Mondial de la Davos. Dialogul, purtat într-un context internațional tensionat, a atins teme precum poziționarea Uniunii Europene, relația cu Statele Unite și echilibrele strategice globale. Discuția a avut loc în această perioadă, într-un moment în care marile structuri internaționale sunt puse sub semnul întrebării.

Davos, Uniunea Europeană și echilibrele globale explicate de Adrian Severin

În cadrul podcastului „Hai LIVE cu Turcescu”, moderatorul Robert Turcescu și invitatul său, Adrian Severin, au pornit de la ideea că lumea traversează o perioadă de transformări geopolitice profunde, comparabile cu puține momente din istoria recentă. Adrian Severin este invitatul central al dialogului, iar discuția a fost plasată explicit în contextul reuniunii de la Davos, văzută ca un posibil reper pentru direcțiile viitoare ale ordinii internaționale.

Cei doi au vorbit despre senzația de instabilitate globală, despre structuri și organizații considerate anterior solide, care astăzi fie se prăbușesc, fie își pierd relevanța.

În acest peisaj fluid, au apărut noi forme de alianțe și inițiative, însă fără o claritate unanim acceptată asupra direcției corecte. Adrian Severin și Robert Turcescu au subliniat că, deși Davos este privit ca un forum-cheie, România nu este reprezentată la nivel prezidențial, un detaliu care ridică semne de întrebare în context regional și internațional.

Discuția a căpătat rapid un ton analitic și critic, pornind de la modul în care Uniunea Europeană reacționează la provocările externe. Robert Turcescu a formulat o întrebare amplă, contextualizată, înainte de a apela la un exemplu concret și ironic, spunând:

„Da, cum vă explicate totuși domnule Severin această nici nuștiu cum să-i spun, țâfnă e prea puțin această, cum să spun, Uniune, Europa. Spune, dom’le, trebuie să, pentru noi, în momentul de aici, față, să apărăm Groenlanda de ticălosul de american roșcat pe nume Trump, care vrea să smulgă acest teritoriu de la sânul Danemarcei este o misiune istorică. Motiv pentru care, sigur, în cheie ironică, am și postat astăzi că, de exemplu, a avut loc un blitzkrieg german în Groenlanda, în sensul în care pe 16 ianuarie soldași germani au ajuns în Groenlanda…și au plecat din Groenlanda”, a spus jurnalistul.

Adrian Severin despre simboluri istorice, Mercosur și autonomia strategică europeană

Răspunsul lui Adrian Severin a fost construit într-o cheie istorică și culturală, folosind o comparație menită să explice natura simbolică a unor acțiuni recente. Fostul ministru a făcut trimitere la originile termenului „blitzkrieg”, afirmând:

„Primul blitzkrieg sau primul raport asupra unui blitzkrieg sau descrierea unui blitzkrieg, război fulger pentru cine nu știe în limba română, din istorie este este cel formulat în faimosul raport al Iulius Cezar cu privire la războiul din Galia. A informat atunci senatul american în trei cuvinte. Ce a făcut în Galia? Veni, vidi, vici. Am venit, am văzut, am învins”.

În continuarea ideii, Adrian Severin a adaptat ironic celebra formulă latină la contextul actual, explicând: „În cazul de față, doar o mică modificare se poate pune și românizând această expresie romană. Veni, vidi, vax. Adică, Am venit, am văzut și vorba aceea noastră studențească, Vax Albina Cremateo. Am plecat liniștiți de acolo de unde am venit, tot așa de fulgerător, precum s-a întors și Cezar la Roma. Deci, da”.

Discuția s-a mutat apoi spre acordul Mercosur și semnificația sa strategică, Adrian Severin precizând că nu intră în detaliile tehnice ale tratatului, dar îl vede ca parte a unui proces mai amplu. El a explicat rolul său anterior în inițierea unei relații euro-latino-americane, în contextul unei autonomii strategice europene, menite să echilibreze influențele din Atlanticul de Sud și să limiteze monopolul Statelor Unite, conform doctrinei Monroe.

Robert Turcescu a intervenit pentru a sintetiza ideea într-o formulare colocvială, adresându-se direct invitatului:

„Adică voia să le arătați americanilor, da, așa. Dom’le, avem și noi o sculă pe care putem să o folosim. Exact, suntem și noi niște băieți aici”. Replica lui Adrian Severin a venit pe același ton: „Suntem și noi băieți de băieți aici. care avem și noi niște bănuți”.

Groenlanda, tarifele americane și harta puterii globale

Dialogul a continuat cu referiri la reacțiile Statelor Unite și la politica tarifară anunțată de administrația Trump. Robert Turcescu a legat direct utilizarea „sculei” europene de răspunsul american, afirmând:

„În același timp, însă, vedem că răspunsul lui Trump a fost da, ați folosit scula asta, hai că vin eu cu niște tarife din februarie, de o să vă clănțăne dinții. Aasta, apropo și de Groenlanda”.

Adrian Severin a nuanțat, subliniind că tarifele și taxele vamale fac parte dintr-o confruntare mai amplă, declarând:

„Acum vine cu tarifele apropo de Groenlanda sau cu taxele vamale. Dar ce vreau să vă spun este că, sigur, suntem în luptă”.

Pentru a clarifica miza strategică, discuția a fost completată cu o referire explicită la harta regiunilor implicate. După o intervenție scurtă a moderatorului – „Avem și harta cu America” – Adrian Severin a explicat pe larg importanța reprezentării geografice și a echilibrului de forțe. El a descris poziționarea Europei, a Rusiei, a Groenlandei și a Americii de Nord, subliniind că accesul Statelor Unite la Oceanul Arctic este limitat și că dezechilibrele pot deveni surse de conflict.

În analiza sa, Adrian Severin a atras atenția asupra riscurilor percepției de superioritate a unui stat față de altul și asupra reacțiilor pe care le pot avea puterile împinse la limită, mai ales cele nucleare. Referindu-se la America Latină, el a reiterat poziția conform căreia Europa nu ar trebui să accepte monopolul Statelor Unite asupra regiunii, observând totodată schimbarea de atitudine a Marii Britanii față de Washington și relația tensionată dintre vechiul colonist european și fostul său „copil” geopolitic.

„ Vedeți ce importantă e harta? Vă dați seama imediat că alminteri nu toată lumea știe despre ce vorbim. Uitați-vă la hartă, în dreapta este Europa și sus, practic, e malul rusesc la Oceanul Înghețat și aia albă este Groenlanda și mai jos Avem America Nord, Canada și jos de tot sunt Statele Unite și mai la sud e America LAtină, fără îndoială, vedem că la Oceanul Arctic, practic, America n-are decât o scurtă graniță în Alaska, atât, se vede la stânga, acolo unde este strâmbitoarea Bering și unde se întâlnesc Rusia cu SUA.

Deci e vorba de un echilibru. Dacă acest echilibru nu se realizează, repet, e sămânță de ceartă, e sămânță de acolo unde un stat are impresia că este puțin mai puternic. decât cel al stat, va fi tentat să-l domine. Iar cel care este mai slab și ajunge la concluzia că e împins la zid, mai ales dacă e putere nucleară, are tentația de asemenea să reacționeze.

În ceea ce privește America Latină, eu sunt absolut de acord că noi nu putem să lăsăm America Latină, noi europenii vorbesc, nu putem lăsa America Latină monopol al Statelor Unite. Și vedeți că aici avem de-a face cu al SUA față de vechiul colonist european și vedeți că acum Marea Britanie e foarte vigilentă și agresivă în ceea ce privește Statele Unite. Sigur, ea se comportă ca bătrânul părinte față de copilul pe care l-a crescut, ăsta în fine s-a înspărit fără”, a explicat Adrian Severin.