EXCLUSIV. Documentarul Recorder reflectă intențiile politice ale lui Nicușor Dan. Mirel Curea: Reintroducerea SRI în activitățile de cercetare penală
SURSĂ FOTO: YouTube/HAI România - Robert Turcescu, Liviu Mihaiu și Mirel Curea
Podcastul „HAI Live! cu Turcescu” a revenit miercuri, 10 decembrie, cu o ediție specială ce a adus în prim-plan o discuție amplă în trei, axată pe dinamica evenimentelor aflate în desfășurare și pe felul în care lumea se transformă sub ochii noștri. Robert Turcescu, Liviu Mihaiu și Mirel Curea au dezbătut atât controversele apărute în urma noului documentar Recorder, cât și scânteile care sar din confruntarea SUA-UE.
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost percepția asupra documentarului Recorder, pe care jurnalistul Mirel Curea l-a numit executat „la comandă”. Potrivit explicațiilor oferite de el, au fost selectați judecători și procurori care să confirme un anumit punct de vedere.
Mirel Curea atrage atenția că rezultatul final al documentarului reflectă intențiile politice ale lui Nicușor Dan
Mirel Curea a subliniat în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România” că alegerea acestor persoane a fost deliberată, iar rezultatul final al documentarului reflectă intențiile politice ale lui Nicușor Dan, în special legate de reintroducerea Serviciului Român de Informații (SRI) în activități de cercetare penală.
„În primul rând trebuie să te aprob 100% cu privire la faptul că nu există coincidențe. Nici eu nu cred în coincidențe de nicio culoare, mai ales în zonele astea la care ne referim noi acum. Documentarul ăsta e o chestie executată la comandă. Nici nu este foarte complicat ca din mii, mii, mii de judecători și procurori și niciun avocat să-i alegi pe ăia care vor spune un anumit lucru.
Dacă ar fi vrut ca rezultatul documentarului ăsta să fie altul, ar fi fost aleși alți judecători și alți procurori. E foarte simplu.
Ca să scurtez lucrurile, eu o văd pusă într-o legătură directă cu intenția lui Nicușor Dan, intenție deja materializată, de reintroducere a SRI-ului în activitățile de cercetare penală”, a explicat Mirel Curea în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România”.
Mirel Curea a atras atenția că libertatea SRI de a desfășura cercetări penale în domeniul economic poate genera conflicte de interese
De asemenea, jurnalistul a subliniat că problemele de corupție au legătură cu zona economică, implicând relații între sectorul privat și instituțiile statului. În acest context, spune el, activitățile economice ale SRI, inclusiv deținerea de firme în sectoare precum energie sau IT, pot afecta obiectivitatea în investigarea corupției.
Mirel Curea a atras atenția că libertatea SRI de a desfășura cercetări penale în domeniul economic poate genera conflicte de interese și chiar situații în care alte firme care concurează cu structurile controlate de SRI să fie vulnerabile la anchete.
„A fost introdusă problema corupției în strategie. Exact primul pas ăsta este, același pas făcut de Traian Băsescu în 2005. Visul oricărui serviciu de informații și a oricărei puteri care vrea să se folosească de serviciul de informații este ca securitatea să se ocupe de activități de cercetare penală. Acum vreau să vă atrag atenția asupra unui aspect și cu asta am încheiat că nu am ce să comentez materiale apărute în presa de orice fel, materiale comandate de securiști, comandate de Cotroceni, comandate de putere, comandate de oricine.
Doresc să vă atrag atenția asupra unui singur lucru. Corupția este legată, fără discuție, în primul rând de activitatea din zona economică privată, privată-stat, privată-buget, privată-entități de stat, probări, miniștrii etc. Cam asta este, că nu avem corupție la desenatorii de benzi desenate.
Serviciul Român de Informații, potrivit legii, are dreptul și face chestia asta, să dețină societăți comerciale, adică să aibă activități în ceea ce noi numim în Constituție economie de piață.
În condițiile în care le dai securiștilor liber la activități de cercetări penale legate de corupție, nu de atentate la siguranța națională, teroriști, chestii, socoteli, nu, la activitățile astea care, așa cum am arătat, țin de economie, de viața economică și de derapajele de la viața economică, astea pe care sunt constituite de faptele de corupție. În condițiile în care ei dețin firme, care în unele zone au chiar monopol, energie, IT etc, dețin un monopol unde nu intră nimeni.
Păi, care va fi obiectivitatea activității lor în această materie? Să ne imaginăm că Robert Turcescu și cu Liviu Mihaiu își fac și ei o firmuliță de energie, de IT sau de orice altceva care intră în concurență, fără ca ei să-și dea seama, cu o firmă a SRI-ului. Cam ce-i așteaptă pe Liviu Mihaiu și pe Robert Turcescu? Un dosar de corupție. Eu o să scriu pe tema asta, de aia nici nu insist prea mult. (…) Am scris și voi scrie pe tema asta.
E foarte complicat să-i mai bagi pe securiști în cazărmi, odată ce i-ai scăpat în afara cazărmilor. Mă refer la activități de genul ăsta. Ăsta este visul lor. Orice nevolnic vine la putere în România, în România vin la putere în general nevolnici, simt nevoia să se împipoteze un pic așa și să-și facă o injecție de testosteron. Cu cine? Cu ser securist. Nu e nimic nou”, a mai spus jurnalistul.
Jurnalistul a vorbit și despre rolul Curții Constituționale și avantajele de care beneficiază magistrații
În final, discuția s-a orientat asupra rolului Curții Constituționale și asupra avantajelor de care beneficiază magistrații.
„Pe de altă parte, în privința CCR și în privința avantajelor de care se bucură sau s-au bucurat, o să se mai bucure în continuare magistrații, mu am de spus decât un singur lucru. Este o mare greșeală a magistraților inițiativa eliminării unor avantaje deșănțate. Inițiativa ar fi trebuit să vină de la CSM, de la ei.
Ei ar fi trebuit să aibă o discuție între ei, să spună, bă, nu se poate. Ne așezăm în afara societății, vom stârni niște reacții, un antagonism care va stârni niște reacții împotriva noastră, repet, ne așezăm total în afara societății, a națiunii, a oricărei reguli a bunului simț. De la ei ar fi trebuit să plece”, a conchis jurnalistul.
Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





