România spune „Adio” PNRR pe 31 august 2026. Rămânem fără o sursă majoră de fonduri europene
31 august 2026 este termen până la care România ar trebui să finalizeze implementarea tuturor țintelor și jaloanelor din cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Comisia Europeană a confirmat că termenul limită nu va fi extins și a explicat ce anume se va întâmpla anul viitor, după această dată. Executivul europeana a venit și cu o serie de recomandări pentru statele membre, inclusiv România:
- Comisia recomandă tuturor statelor membre să revizuiască urgent planurile și să includă doar reforme și investiții ce se pot realiza până la 31 august 2026.
- De asemenea, Comisia recomandă transferarea fondurilor din PNRR ce riscă să nu fie absorbite către InvestEU, așa cum era prevăzut și în Regulamentul inițial.
- Măsurile actuale din PNRR trebuie reevaluate de către fiecare Guvern și, dacă nu sunt suficient de mature, să fie continuate prin fonduri naționale sau de coeziune.
- Comisia sugerează și injecții de capital în Banca Națională de Dezvoltare pentru a sprijini dezvoltarea de instrumente financiare.
Adrian Negrescu: Va fi o adevărată cursă infernală să atragem toți cei aproape 10 miliarde de euro din PNRR în 2026
În acest context, Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, a vorbit în exclusivitate pentru Capital.ro despre o adevărată „cursă infernală” pe care România trebuie să o îndure pentru a putea atrage banii din PNRR până la termenul limită.
Totuși, nu sunt doar vești rele: țara noastră a mai primit o șansă nesperată prin renegocierea unor „ținte aberante” care erau incluse în forma inițială a planului. Comisia Europeană a trecut cu vederea incapacitatea României de a implementa eficient reformele și a permis trecerea unei mari părți din bani către zona de infrastructură.
„Va fi o adevărată cursă infernală să atragem toți cei aproape 10 miliarde de euro din PNRR în 2026. E însă o șansă nesperată care poate deveni realitate mai ales că țintele aberante prevăzute în planul inițial au fost renegociate.
Comisia Europeană a închis ochii la lipsa de performanță a autorităților române în materie de reforme iar faptul că a fost de acord cu canalizarea marii majorități a fondurilor din PNRR către zona de infrastructură, care poate fi realizată, reprezintă un ajutor nesperat pentru România”, a explicat Adrian Negrescu pentru Capital.ro.
România se va afla într-o situație delicată după închiderea PNRR. Reformele „de tip șaorma cu de toate” – o cale epuizată
Analistul consideră că țara riscă o perioadă dificilă dacă nu va reuși să își repoziționeze politicile economice spre stimularea industriilor care merg bine la export. El a subliniat că revenirea pe o creștere economică sănătoasă depinde de capacitatea autorităților de a susține sectoarele care pot balansa în sens pozitiv balanța comercială a României.
Adrian Negrescu a explicat că România nu mai are nevoie de reforme haotice, fără obiective clare, descriind perioada ultimilor ani ca una dominată de „reforme de tip șaorma cu de toate”. În opinia sa, aceste măsuri, combinate cu ajutoare de stat și credite „cu dedicație” pentru afaceri de cumetrie, nu au făcut decât să blocheze dezvoltarea reală a economiei.
Intenția Guvernului de a reduce impozitul pe cifra de afaceri pentru marile companii de la 1% la 0,5% în 2026 ar fi „cea mai proastă soluție posibilă”.
În schimb, Negrescu consideră că statul ar trebui să elimine complet acest tip de impozit, precum și taxa pe construcțiile speciale, pentru a crea un mediu de afaceri competitiv și previzibil.
„Ce facem după PNRR rămâne marea întrebare? Cum vom stimula economia să își revină pe linia de plutire, să revenim pe o creștere economică sănătoasă?
Soluția, din punctul meu de vedere, este să ne focusăm pe industriile care pot face exporturi, de la cea auto, la agricultură, IT&C, industria tutunului și altele, capabile să balanseze în sens pozitiv balanța comercială a România.
A trecut vremea reformelor de tip „șaorma cu de toate” pe care le-am tot experimentat în ultimii ani. A trecut vremea ajutoarelor de stat și a creditelor cu dedicație pentru tot felul de afaceri, fără niciun target de eficiență și dezvoltare, business-uri de cumetrie abonate la banul public.
Ideea de a reduce impozitul pe cifra de afaceri pentru marile companii de la 1 la 0,5% este, de exemplu cea mai proasta solutie pe care statul ar putea sa o aplice in 2026.
Soluția, din 2026, este să oferim antreprenorilor un cadru fiscal stabil, din care să eliminăm impozitele aberante precum cel pe cifra de afaceri pentru marile companii și taxa pe construcțiile speciale.
În plus, să găsim soluții, prin Ministerul Finanțelor, să oferim credite cu dobândă subvenționate pentru industriile cu potențial de creștere la export, pentru furnizorii lor, pentru lanțurile de business capabil să aducă plus valoare în economie”, a mai explicat Adrian Negrescu pentru Capital.ro.
Industria de export, cheia relansării economice
Adrian Negrescu a insistat asupra importanței industriilor cu potențial de export. El a dat exemplul industriei tutunului, care generează anual exporturi de 2 miliarde de euro și ar trebui sprijinită fiscal, la fel ca industria auto – considerată „marele exportator al României”.
Analistul a amintit că șeful companiei Dacia avertizase recent asupra faptului că menținerea impozitului pe cifra de afaceri ar putea determina relocarea unei părți a producției către Franța, ceea ce ar afecta grav economia locală.
„Industria tutunului, ca să vă dau un exemplu mai puțin cunoscut, generează exporturi de 2 miliarde de euro anual. E un domeniu pe care ar trebui să îl susținem din punct de vedere fiscal, la fel cum trebuie să facem și cu industria auto – marele exportator al României.
Șeful Dacia spunea, recent, că menținerea impozitului pe cifra de afaceri poate duce la o reorientare a producției din România către filiala Renault din Franța.
Oare înțeleg politicienii noștri cât de nocive sunt aceste taxe pentru mediul de business, pentru atractivitatea investițională a României?”, este întrebarea pe care o pune Negrescu mediului politic din România
Cum se pot reporni motoarele economiei? Adrian Negrescu: Să nu mai transformăm multinaționalele în inamici publici și capitalul străin în dușman
Adrian Negrescu a afirmat că, începând cu 2026, România are nevoie de un cadru fiscal stabil și clar, cu un Cod Fiscal „bătut în cuie”. De asemenea, el a propus ca Ministerul Finanțelor să creeze programe de creditare cu dobânzi subvenționate pentru industriile cu potențial mare la export.
În viziunea sa, reducerea evaziunii fiscale și combaterea concurenței neloiale trebuie să devină priorități centrale ale politicii economice, pentru a reporni motoarele economiei.
Negrescu a atras atenția că, în lipsa unei schimbări de direcție, România riscă să devină neatractivă pentru investitori. El a spus că dacă statul va continua să trateze capitalul, mai ales cel străin, ca pe un „dușman public”, aplicând taxe unice la nivel european, exodul investitorilor se va accentua.
Analistul a avertizat că, începând cu 1 ianuarie, există riscul ca fondurile străine să se îndrepte către țări mai favorabile mediului de afaceri, cum ar fi Bulgaria, care urmează să intre în zona euro.
„Un Cod Fiscal bătut în cuie, credite cu dobândă subvenționată pentru industriile cu potențial și o focusare a autorităților pe reducerea evaziunii – a concurenței neloaiale, cred că sunt principalele repere are unei politici economice capabile să repornească motoarele economiei.
Dacă însă vom continua să privim capitalul, mai ales cel străin, ca un fel de dușman public, dacă vom continua să aplicăm taxe aberante, unice la nivel european, dacă vom continua să transformăm firmele mari, multinaționalele în inamicii publici mi-e teamă că exodul investitorilor se va amplifica.
Fără un alt tip de a face politică economică, riscăm ca de la 1 ianuarie să asistăm la un adevărat exod al banilor străini din România către destinații mai favorabile cum este Bulgaria, țară care de la 1 ianuarie intră în zona euro.
Și asta în condițiile în care subscrierile de capital străin nou sunt la un minim istoric, iar retragerea banilor prin profituri la un maxim istoric.
Dacă acum 10 ani, intrau în România cam 3,5 mld. euro anual și ieșeau cam tot atâția, în 2024 am avut intrări de capital de numai 0,6 mld.euro și au ieșit 12 miliarde de euro.
Pe lângă faptul că nu mai intră bani noi, nu se mai reinvestesc profiturile în România. Sper să ne trezim până nu va fi prea târziu”, a mai explicat Adrian Negrescu pentru Capital.ro.
