EXCLUSIV. Cum au făcut băieții deștepți 2 miliarde de euro după ce au asfixiat Hidroelectrica

Omul care s-a ocupat de salvarea Hidroelectrica, Remus Borza, a fost invitatul lui Dan Andronic și al lui Radu Coșarcă la podcastul Contrapunct, difuzat, vineri, pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Au fost dezvăluite culisele prin care era căpușată compania.

Povestea Hidroelectrica a fost spusă, vineri, de Remus Borza, la podcastul Contrapunct, realizat de Dan Andronic și Radu Coșarcă, pentru evz.ro și difuzat pe canalul de YouTube Hai România.

Intrarea în insolvență a celui mai important producător de energie din țară a fost organizată într-un secret deplin, pentru a preveni orice intervenție a grupurilor de interese. Chiar și conducerea de la acea vreme a fost luată prin surprindere de decizia instanței.

„Indiscutabil, cu Hidroelectrica a fost o treabă grea. A fost o provocare pentru noi, oamenii de la Euro Insol. A fost o premieră, a fost un șoc în piață.

Nimeni nu știa de insolvența Hidroelectrica, nici măcar directorul general, Ștefan Gheorghe, care în ziua pronunțării insolvenței de către Tribunalul București era la Mamaia, într-o reuniune a managerilor din sectorul energetic.

Tocmai mai avea un speech, când pe burtieră la toate televiziunile, Breaking News, Hidroelectrica a intrat în insolvență. Directorul General nu știa”, a spus invitatul podcastului.

Strategia discretă din spatele insolvenței

Remus Borza a explicat că doar un grup restrâns de oficiali a avut cunoștință de pregătirea documentației legale, scopul fiind acela de a pune capăt managementului defectuos care adusese compania în pragul colapsului, în ciuda potențialului său uriaș de profitabilitate.

„A fost o procedură foarte discretă, pentru că știam că băieții deștepți, evident, nu o să stea cu mâinile în sân. Și atunci au fost doar câțiva oameni, doi oameni, trei oameni, premierul, ministrul Economiei, Remus Vulpescu, și cu mine, care știam și care am pregătit documentele. Consiliul, prin Consiliul de Administrație, evident că prin intermediul tribunalului.

Totul a fost o procedură cât se poate de corectă, de transparentă de la momentul pronunțării sentinței. Spuneam încă de pe scările tribunalului că insolvența Hidroelectrica va face istorie, va arăta că și companiile statului pot să genereze profit, încredere și stabilitate, dacă sunt administrate corect.

Tocmai aici a fost și problema, cauza insolvenței a celui mai mare producător de energie din România. Energie ieftină. A fost și atunci și ieftină este și acum”, a mai explicat Remus Borza.

Tunul de două miliarde de euro dat statului român

Analiza financiară a perioadei de dinaintea insolvenței a scos la iveală mecanisme prin care resursele statului erau direcționate către traderi privați, în timp ce compania înregistra pierderi artificiale din cauza unor prețuri de vânzare derizorii, raportate la costurile de producție.

„Nimic nu i-a împiedicat atunci pe băieții deștepți să dea un turn pe Hidroelectrica de 2 miliarde de euro. Un miliard de euro din tradingul de energie, o schemă foarte simplă, cumpărau energia la un preț mult sub prețul de cost.

Noi, atunci, din cauza unei secete foarte mari… 2012 a consemnat un minim istoric al producției de energie 11,8 TWh față de producția unui an hidrologic mediu de 16,7 TWh și prețul de cost a urcat.

A fost 184 de lei. Schema cu cei 11 traderi de energie, cumpărau energia de la Hidroelectrica cu prețuri cuprinse între 103 și 132 de lei. Reamintesc, prețul de cost era 184 de lei, deci mult sub prețul de cost cu 80-50 de lei sub prețul de cost, câtă vreme prețul în piață era minim 220 de lei.

Și atunci n-a făcut altceva Hidroelectrica decât să transfere din buzunarul statului în buzunarul unor băieți deștepți.”

Contracte reziliate și restructurare de manual

Măsurile de redresare au vizat atât contractele de furnizare a energiei, cât și cele de achiziții sau organigrama companiei.

Borza a subliniat că procesul de „decăpușare” a fost unul agresiv, vizând eliminarea tuturor cheltuielilor nejustificate.

„Am denunțat 487 de contracte păguboase pentru Hidroelectrica, deci erau aproape 500 de băieți deștepți. Asta e și motivul pentru care am devenit în foarte scurt timp cel mai iubit dintre pământeni, cu ghilimele de rigoare.

Adică toată lumea aprindea câte o lumânare, dar evident că nu la vii, ci la morți, în dreptul meu. După ce am decăpușat, am restructurat Hidroelectrica și a fost o restructurare care e de manual, s-au creat bune practici în industria asta de restructurări.

A fost o restructurare inclusiv pe palierul de resurse umane. Era o companie căpușată și de personal. TESA exista excedentar, 49% din personalul companiei însemna TESA.

Noi n-am dat afară niciun om direct sau indirect productiv decât exclusiv pe zona TESA. Au fost contracte dezavantajoase și pe zona de achiziție”, a mai spus Remus Borza.

În ciuda amplorii fenomenului descris și a pierderilor masive suferite de statul român, finalitatea juridică lipsește. Întrebat dacă a ajuns și vreun dosar în instanță din toată povestea, invitatul emisiunii a concluzionat: „Au fost multe, dar din câte știu eu, nu s-a finalizat niciunul.”