Răzvan Pătrașcu, fondatorul Bacas Farm: Tinerii renunță la supermarket și își cultivă hrana în solarii
Agricultura la scară mică, realizată în solarii, nu mai este doar o activitate tradițională asociată generațiilor vârstnice. În ultimii ani, interesul a crescut masiv, iar începutul lui 2025 găsește România într-un moment de expansiune accelerată în această zonă. Bacas Farm arată că 6 din 10 cumpărători de solarii sunt acum tineri între 28 și 45 de ani, o proporție fără precedent în piață.
Creșterea interesului este alimentată de mai mulți factori: mutarea către mediul rural sau periurban, accesul la muncă remote, dorința de a avea legume fără chimicale și nevoia de autonomie alimentară resimțită tot mai puternic după pandemie. În același timp, pe piață apare un public dispus să investească în infrastructură durabilă, cu solarii profesionale construite din materiale rezistente, și să adopte culturi diversificate.
Această evoluție este vizibilă și la nivel european. România rămâne statul cu cel mai mare număr de fermieri din UE, aproape 3,5 milioane, iar 90% dintre aceștia exploatează ferme mici – ceea ce creează un teren fertil pentru extinderea agriculturii protejate.
Răzvan Pătrașcu, fondator Bacas Farm, sintetizează schimbarea apărută în doar câțiva ani:
„Românii au devenit tot mai preocupați de agricultura în solar, mai ales pentru că mulți s-au mutat în mediul rural în ultimii ani. Interesul a crescut odată cu pandemia și s-a menținut, în special în rândul tinerilor care lucrează de la distanță sau ca freelanceri.
Pentru ei, agricultura în solar este un hobby și o sursă de consum propriu. Acum primim tot mai multe comenzi de la persoane tinere și familii cu copii mici, care își doresc legume proaspete și mai ales sănătoase, fără chimicale.
Astăzi, aproximativ 70% dintre solariile pe care le vindem sunt folosite pentru producție proprie, iar 30% pentru mici afaceri locale – în special culturi de căpșuni, afine, kiwi sau alte fructe cu valoare ridicată”, spune Răzvan Pătrașcu.
El clarifică faptul că publicul tânăr are motivații diferite față de cel tradițional: pentru cei mai mulți, solarul este o investiție în alimentația familiei și un hobby care oferă rezultate imediate.
Ce tip de culturi exotice credeți că vor crește cel mai mult în popularitate în următorii ani? Există plante „surpriză” care au început să fie cerute recent
Tendințele de cultivare s-au schimbat semnificativ în ultimii zece ani. Dacă în trecut solariile erau asociate mai ales cu legume clasice, astăzi ele sunt folosite pentru o gamă mult mai largă de plante, inclusiv fructe și specii exotice. Această diversificare este determinată atât de încălzirea climatică, cât și de interesul tinerilor de a experimenta cu culturi noi.
În ceea ce privește legumele tradiționale, structura sezonieră rămâne stabilă. Primăvara și toamna, cele mai cultivate sunt roșiile, castraveții și ardeii. În sezonul rece, solariile sunt folosite pentru salată verde, spanac, ridichi și ceapă verde, culturi cu perioadă scurtă de vegetație și rezistență bună în medii protejate.
În paralel, s-au dezvoltat culturi care acum un deceniu erau rare sau inexistente în solarii. Printre acestea se numără căpșunile, strugurii de masă, afinele, zmeura și kiwi, foarte cerute în zonele cu climat mai blând din sudul țării. Tot mai multe inițiative includ și flori decorative, segmentul floricol rămânând puternic în România.
„Fructele de pădure – zmeura, afinele, căpșunile – sunt cultivate cu succes în solarii. O tendință nouă o reprezintă bananierii ornamentali și florile exotice. În prezent se efectuează teste în zona Olteniei pentru culturi de fistic și kiwi”, spune Răzvan Pătrașcu pentru Capital.
El subliniază că, în sudul României, tot mai mulți fermieri încearcă plante cu valoare ridicată, experimentând atât cu fructele exotice, cât și cu soiuri adaptate la climatul aflat în schimbare.
Cum se schimbă profilul cumpărătorului tânăr? Observați diferențe în funcție de regiune, stil de viață sau putere de cumpărare
Profilul noului cumpărător este unul clar conturat: persoane active profesional, din domenii precum IT, inginerie, consultanță, banking sau industrii creative, care se mută la casă și caută să își gestioneze hrana într-un mod controlat. Tot mai mulți provin din zone periurbane, unde parcelele mici permit instalarea unui solar de 50–200 mp.
Această categorie investește în solarii profesionale, cu structură zincată, ventilare modernă și folii rezistente, preferând soluțiile durabile în locul solariilor hobby cu viață scurtă. Practic, infrastructura devine parte din stilul de viață și din preocuparea pentru alimentație sănătoasă.
„Dacă până în perioada pandemiei majoritatea clienților Bacas erau persoane vârstnice din zona rurală, care încercau să își suplimenteze veniturile modeste printr-o agricultură de subzistență, acum trendul este dat de familiile tinere care doresc o alimentație cât mai sănătoasă pentru familiile lor. Vorbim atât despre familii din mediul rural, cât și despre familii tinere din noile urbanizații, care au o mică suprafață de teren și își doresc legume proaspete și sănătoase pe masa lor”, afirmă fondatorul Bacas Farm pentru Capital.
El precizează că fenomenul este uniform în toate regiunile țării și cuprinde atât mediul rural, cât și noile zone rezidențiale.
Ce tehnologii noi intenționați să introduceți în solariile profesionale pentru a facilita munca utilizatorilor – de la amatori la mici fermieri
Chiar dacă tehnologiile agricole avansate sunt de obicei scumpe pentru suprafețe mici, producătorii caută soluții care să îmbunătățească eficiența și confortul utilizatorilor. Bacas Farm lucrează anual la optimizarea structurii și a accesoriilor, astfel încât solariile să ofere un mediu mai controlat, dar cu investiții accesibile.
Răzvan Pătrașcu detaliază direcțiile de dezvoltare:
„Noi, la Bacas, încercăm să îmbunătățim în fiecare an produsele pe care le oferim clienților noștri, indiferent că este vorba despre creșterea rezistenței la solariile metalice zincate, o folie de cea mai bună calitate sau accesorii care să simplifice experiența în solar:
– Sisteme de irigație
– Folie pentru mulcire
– Șorțuri pentru aerisire
– Măsuțe și suporturi pentru lucrul în solar”, a răspuns el pentru Capital.
În același timp, există tehnologie care, deși disponibilă, rămâne inaccesibilă pe scară largă în agricultura de grădină, din cauza costurilor mari raportate la suprafața redusă.
„În privința tehnologiilor inovatoare, posibilitățile sunt limitate de costurile de achiziție și implementare, comparativ cu suprafața medie a unui solar de grădină, care este de 30–70 mp”, ne spune Pătrașcu în cadrul interviului.
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă clienții „Bacas Farm” după instalarea unui solar și cum îi ajutați să le depășească?
Pentru mulți utilizatori, solarul este doar începutul drumului. Partea cu adevărat solicitantă apare odată cu gestionarea culturilor, a bolilor și a dăunătorilor. Ritmul sezonier este foarte clar, iar calendarul agricol cere atenție constantă.
„Solarul în sine este partea cea mai simplă în acest demers agricol. Scopul unui solar este acela de a asigura un mediu propice pentru cultivarea și creșterea plantelor – legume, flori, fructe – iar aici fiecare fermier își arată măiestria.
Începând cu plantarea răsadurilor primăvara devreme, întreținerea culturilor și recoltarea eșalonată a produselor”, afirmă fondatorul Bacas Farm.
Sprijinul pentru noii utilizatori vine atât din resursele oferite de companie, cât și din consultarea specialiștilor locali.
„O atenție deosebită trebuie acordată bolilor și dăunătorilor, iar aici venim în ajutorul clienților Bacas prin discuții și sfaturi constructive pe blogul nostru. Recomandăm consultarea fitofarmaciilor de specialitate și a centrelor de protecția plantelor din zona lor”, spune Pătrașcu pentru Capital.
Cum a evoluat prețul materialelor (oțel, folie, irigare) în ultimii ani și cum afectează asta investiția inițială a unei familii?
Majorarea prețurilor pentru țeavă zincată, folie și transport a dus la dublarea costului de producție a solariilor în ultimii ani. Acest lucru influențează investiția inițială a unei familii, care ajunge în primul an la 5.000–15.000 lei, incluzând solarul, irigarea și consumabilele.
„Costurile cu producția unui solar s-au dublat în ultimii ani, și aici vorbim despre prețuri la țeava zincată, folie, transport și salarii. Dacă acum 8–10 ani aveau loc scumpiri la intervale de 1–2 ani, acum avem 3–4 scumpiri pe an la materiile prime sau noi taxe și impozite. Toate aceste creșteri sunt suportate, în final, de clientul final și se regăsesc în prețul fructelor și legumelor”, spune Răzvan Pătrașcu.
Chiar și așa, familiile tinere continuă să investească, motiv în plus pentru care piața solariilor rămâne pe un trend ascendent.
Cât de interesate sunt familiile tinere de cultivarea eco/bio și ce pași sunt necesari pentru a transforma un solar într-o exploatație 100% sustenabilă?
Cultivarea eco/bio devine o prioritate pentru tot mai multe familii care investesc în solarii. Ritmul culturilor sezoniere permite obținerea unei producții constante, iar valorificarea terenului pe parcursul întregului an crește eficiența utilizării solarului.
„Familiile tinere reprezintă o cotă de piață din ce în ce mai mare printre clienții Bacas. Mâncarea sănătoasă pentru familiile noastre este principalul motiv pentru achiziția unui solar de mici dimensiuni”, spune fondatorul companiei pentru Capital.
El explică și cum se poate obține producție dublă în același an:
„Un solar este rentabil indiferent de cultura din interiorul lui, iar o familie harnică poate avea două culturi sezoniere pe an:
– Toamnă / iarnă: salată, ridichi, spanac
– Primăvară / vară: roșii, ardei, vinete, castraveți, usturoi și ceapă verde”.
Pentru spațiile urbane reduse, interesul se mută spre plante aromatice sau legume cu densitate mare de plantare, ideale pentru balcoane și terase.
„Pentru spațiile mici din urbanizații, cele mai rentabile culturi sunt salata, spanacul, ceapa verde, mărarul și pătrunjelul – culturi care nu ocupă mult spațiu și pot avea o densitate mare.
Creșterea plantelor aromatice în ghivece și jardiniere este un segment foarte dezvoltat în zonele centrale din orașe, fiind folosite atât la prepararea mâncării, cât și pentru diverse cocktail-uri”, încheie Pătrașcu interviul Capital.
