EXCLUSIV Comaroni critică guvernarea Bolojan: Este grav! Nu vor să spună câți bani s-au dat în Ucraina până acum

Într-un episod recent al podcastului „HAI Live”, Bogdan Comaroni, Robert Turcescu și Hoandră au discutat despre transparența autorităților române în privința ajutoarelor acordate Ucrainei. Discuția a fost declanșată de refuzul unor oficiali, printre care Bolojan și Moșteanu, de a răspunde întrebărilor presei. Temele abordate au vizat modul în care informațiile publice sunt gestionate și dificultățile cetățenilor de a obține date oficiale.

Comaroni îl critică dur pe Bolojan: Omul a plătit din bani guvernamentali

În cadrul podcastului, invitații au analizat modul în care reprezentanții autorităților reacționează la solicitările presei. Robert Turcescu a descris scena cu un ton critic și detaliat, subliniind protecția oferită unor oficiali:

„Băi, oameni buni! Băi, oameni buni. Bogdane, ce-i asta, mă? Deci, domnul Bolojan parcă era Ayatollahul, mă. Înțelegi? Nu cumva să-l atingă cineva cu o întrebare. Ziceți, domnul Comaroni, unde ați mai văzut așa ceva?”

Turcescu a punctat revoltat dificultatea ziariștilor de a obține informații directe și modul în care securitatea sau angajații apropiați oficialilor limitează contactul cu presa. Jurnalistul Bogdan Comaroni a oferit o perspectivă mai amplă asupra situației, explicând că astfel de restricții nu sunt frecvente:

„Eu am mai văzut de ăștia, au mai fost și interziși ziariști de presă să intre în instituții sau prin astea la un moment dat, dar în niciun caz nu am văzut o protecție generală ca în cazul lui Bolojan. Am văzut și eu imaginile cu SPP-istul ăla….ce-i acolo sau de ce protejează el. Asta îți arată două chestiuni.

Deci, odată că Bolojan deja a cotizat la multe din principalele televiziuni, de altfel, îl și văd la una dintre ele continuu. Deci explică el acolo ceva de speriat. La cealaltă nu-i atacat. Deci nu are nicio problemă. Nu, nu, nu-i atacat așa. N-are nicio chestie.

Deci omul dacă a plătit din bani guvernamentali, cum făceau și în pandemie, că plăteau și pentru aia cu vaccinurile, după aia cu războiul, după aia cu toate felurile…. Adică ce să discut eu cu ziariștii, bă, dacă eu discut cu patronii, deci nu cu șefii, cu redactorii șefi sau directori, cu patronii mari ai televiziunilor și cu care am înțelegeri foarte clare. Adică ce treabă? Pe mine mă încurcă ăștia.”, a spus Comaroni.

Modul în care oficialii sunt protejați de contactul direct cu presa și refuzul de a răspunde întrebărilor ridică semne de întrebare cu privire la transparența instituțiilor. Această practică limitează accesul cetățenilor la informații publice esențiale și reduce posibilitatea verificării modului în care sunt gestionate fondurile și deciziile guvernamentale.

Sumele alocate Ucrainei rămân neclare: Vreau să spun că e foarte grav

Unul dintre punctele esențiale discutate în podcast a fost lipsa de claritate cu privire la ajutoarele financiare și materiale oferite de România Ucrainei. Comaroni a explicat că cifrele oficiale nu reflectă realitatea:

„Asta vreau să spun că e foarte grav. La fel cum este foarte grav că Moșteanu împreună cu regimul ăsta Bolojan, Bolodan, că-l cuprinde și pe Nicușor Dan, nu vor să spună câți bani s-au dat în Ucraina până acum, ceea ce este foarte grav pentru că sumele care sunt aproximate și relativ cunoscute și care circulă trec deja de 36-40 de miliarde de euro numai partea din România. Deci în care oficial se zice că am dat doar trei patru, că mai avem de dat până pe la vreo 18 cu totul. În realitate au trecut de 40”, remarcă jurnalistul.

El a menționat că o parte semnificativă din aceste fonduri, estimate la aproximativ trei miliarde de euro, a fost destinată sprijinirii refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul României, în cadrul contractelor pentru cazare și întreținere. Comaroni a subliniat că nu există anchete clare care să urmărească modul în care au fost cheltuiți acești bani, ceea ce ridică întrebări legate de managementul fondurilor publice.

Probleme cu accesul presei la informații, referire la legea 544

În discuție a fost adusă și problema refuzului instituțiilor de a răspunde solicitărilor de presă prin Legea 544/2001, care reglementează accesul la informațiile de interes public. Comaroni a detaliat dificultățile:

„Deci noi nu avem răspunsul la întrebările astea, deși spun că cel puțin în partea agricolă cu silozul, cu nu știu ce, noi-ziarul ziua am făcut solicitări oficiale pe legea 544 și acuma țin din cele două subiecte. Deci pe legea 544 de mai bine de un an aproape nu se mai dau răspunsuri pentru că nimeni nu consideră că presa mai are vreo valoare, că mai există, că mai trebuie informată și că cetățeanul la rândul lui prin presă mai trebuie informat pentru că e susține aia să te informezi din surse oficiale. Adică doar ce ți se dă, ți se dă oficial. În rest nu trebuie să știi nimic.”

Situația descrisă indică o limitare a transparenței în relația autorităților cu presa și, implicit, cu publicul larg. Accesul la informații care ar trebui să fie de interes public este redus, ceea ce complică exercitarea controlului cetățenesc asupra fondurilor publice și a politicilor guvernamentale.

Banii pentru Ucraina și lipsa de răspunsuri oficiale

Podcastul a abordat și efectele pe termen lung asupra încrederii în instituțiile publice. Lipsa de transparență, protecția oficialilor și refuzul de a răspunde solicitărilor legitime de informații contribuie la o percepție negativă asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice și deciziile politice.

Comaroni a explicat efectele acestei situații asupra modului în care sunt gestionate fondurile și informațiile publice:

„Deci 4 miliarde de de euro sunt fraudați prin așa zise contracte de chirie, închiriere și deținere de cetățeni ucraineni, adică de la statul român, deci de la buget, de la noi. Deci nimeni nu vine să investigheze. Deci nu investighează câți bani am dat pentru război. Nu vorbesc de aia cu Patriotul și nu știu ce că am dat o cu aproximată la 1 miliard jumătate, 2. Deci câți bani am dat efectiv pentru înarmare și pentru protejarea și nu știu a Ucrainei în total doi.

Deci câți bani dă manual pentru deținerea și protejarea, să zicem, cetățenilor ucraineni pe teritoriul României? Că nu are de mâncare, tot cazare, toate astea suportate de statul român, deci de trei ani.

Câți bani îi iau cetățenii de data asta? Cetățenii români care declară că au grijă de ucrainieni și cât fac astea și dacă s-a făcut vreo anchetă clară despre fraudă, fraudare, nu mai știu foarte clar câți bani am pierdut noi în agricultură, că tot vorbim, uite, domnul poate de aia ai pus moșteanul, că el e și la apărare și cu agricultura, înțelegi?

Și atunci îmbină războiul cu partea agricolă. Că eu nu știu, de pildă care a fost paguba totală pe care a avut o agricultura românească în urma tranzitului de ăă ilegal, ilicit și cum vrei de cereale, în urma prețurilor de dumping și dacă până la urmă România a luat despăgubirea aia pe care trebuia s-o ia de la Uniunea Europeană”.

Podcastul a subliniat tensiunea dintre nevoia publicului de a fi informat și limitele impuse de anumite instituții, evidențiind întrebări legate de responsabilitatea și transparența autorităților în gestionarea resurselor publice.