Bolojan vrea extinderea regulii: Pensionarea la 65 de ani! Pensia, maxim 70% din ultimul salariu. Regula trebuie extinsă și la celelalte categorii

Premierul a prezentat, într-o discuție publică desfășurată joi la București, așteptările Executivului în raport cu instituțiile europene și direcțiile de reformă în domeniul pensiilor. Subiectul este relevant deoarece modificările vizate influențează direct sustenabilitatea bugetară și accesul la fondurile europene, aflate sub condiționalități stricte.

Bolojan vrea extinderea regulii: Pensionarea la 65 de ani! Pensia- maxim 70% din ultimul salariu

Premierul a explicat într-un amplu bilanț al reformelor că sustenabilitatea sistemului de pensii depinde de reguli uniforme aplicate întregului aparat public, subliniind că realitățile demografice obligă la schimbări rapide.

El a prezentat modul în care structura populației active influențează echilibrul bugetar și a insistat asupra faptului că pensionările anticipate nejustificate nu pot fi menținute în forma actuală. În acest sens, premierul a afirmat că:

„Pentru a avea un sistem de pensii sustenabil – oamenii din generația mea, care vor ieși la pensie în 9-10 ani, vor fi înlocuiți doar jumătate – așadar pensionarea anticipată, care nu e justificată, de exemplu, de un mediu toxic, nu e sustenabilă. Această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii”.

Șeful Guvernului a adăugat că nu se dorește eliminarea diferențierilor acolo unde condițiile de muncă sunt obiectiv mai dificile, dar că sistemul trebuie ajustat.

„Trebuie să existe diferențieri în funcție de dificultate – avem pensionare care se duce și la aproape 100% din brut – și aici trebuie o corecție”, a detaliat el.

Premierul a accentuat că modificările nu pot fi amânate mult, întrucât presiunea demografică și bugetară crește.

„Trebuie făcut cât mai repede – în 2026 – ceva pentru a ieși din acest cerc vicios”.

În ceea ce privește relația cu instituțiile europene, premierul a vorbit despre obiectivul Guvernului de a limita eventualele pierderi rezultate din neîndeplinirea integrală a unor jaloane din PNRR.

El a explicat: „Unde în mod evident nu poți îndeplini jaloanele, trebuie să facem tot ce putem pentru a evita pierderile. La companii de stat unde încă nu avem conducere nouă, ar putea fi penalizări”.

Premierul a subliniat că unele întârzieri nu pot fi atribuite unui singur minister:

„Sunt situații unde nu a ținut totul de un ministru”.

El a menționat că Bruxelles-ului i-au fost transmise toate măsurile adoptate până acum și a precizat: „Comisia a sesizat buna intenție a Guvernului și măsurile luate. Sper ca la evaluare să demonstrăm că sunt întârzieri independente de voința Guvernului și jalonul a fost per total respectat”.

Calendarul avizelor interne influențează accesul la fondurile europene

Premierul a detaliat faptul că procedurile interne, în special avizul CSM, afectează ritmul în care pot fi adoptate reformele asumate prin PNRR. El a punctat că Guvernul depinde atât de structurile sale, cât și de instituții autonome care au propriile proceduri și termene.

În acest context, premierul a arătat că întârzierea avizului are consecințe clare: „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”. El a explicat că există „lucruri care depind de Guvern”, dar că nu toate etapele sunt controlabile, deoarece „sunt măsuri care pot fi contestate, depinzi de judecători, de decizii ale instanței”.

Premierul a evidențiat legătura directă dintre respectarea termenelor și alocările financiare europene. El a precizat că „De respectarea unor date de timp depind banii europeni care ne sunt reținuți: 800 de milioane de euro, o sumă destul de mare”.

În plus, el a explicat că reforma în discuție are două niveluri, unul procedural și unul substanțial, ambele importante în evaluarea Comisiei:

„Aceasta e problema de formă, și apoi e problema de fond, care trebuie corectată. Punerea în practică, vedeți, nu depinde exclusiv de Guvern”.

Întrebat dacă Executivul ia în calcul și alte sisteme de pensionare în afara celui al magistraților, Bolojan a legat tema de echilibrul general al bugetului de stat.

„Pentru a avea un buget de stat care să rezolve problemele sistemelor de sănătate sau educație, nu poți încasa bani decât de la cei care lucrează. Din acest motiv, economia trebuie pusă pe baze mai sănătoase, adică să ai cât mai mulți oameni – populație activă – în economia reală. Doar 53% din populația României lucrează sub o anumită formă”.