Adrian Severin despre retragerea SUA din marile conflicte externe
Adrian Severin a explicat în cadrul podcastului că, din perspectiva sa, liderii Statelor Unite ar dori să reducă implicarea în anumite zone de conflict, însă contextul internațional face această retragere extrem de complicată. Fostul ministru de Externe a vorbit despre dificultățile strategice care apar atunci când Washingtonul încearcă să se desprindă de dosare precum Gaza, conflictul israeliano-palestinian sau războiul din Ucraina.
În analiza sa, el a arătat că aceste fronturi nu mai reprezintă neapărat o prioritate directă pentru interesul național american, dar abandonarea lor ar putea genera instabilitate și ar crea oportunități pentru alți actori globali.
„Eu sunt absolut convins că el ar vrea să se retragă din viesparul Gazei și viesparul palestiniano-israelian și al Orientului Mijlociu, dar eu cred că nu poate, cum nu poate cu adevărat să se retragă din Ucraina”, a spus Adrian Severin, subliniind constrângerile geopolitice.
În continuare, fostul ministru a detaliat ideea că o retragere ordonată ar avea nevoie de o coordonare internațională la nivel înalt, care să includă actori considerați, în mod tradițional, rivali ai SUA.
„Culmea că singurul care îl poate ajuta să se retragă de pe aceste fronturi care nu mai prezintă importanță pentru interesul național american e tocmai… Vladimir Putin.
El ar putea, ca să pună acolo împreună cu Trump și chiar cu Xi Jinping, președintele Chinei, de un soi de coaliție, poftiți un soi de conspirație care să permită Americii să se retragă de pe fronturi care nu o mai interesează.
Și în același timp, în retragere, să nu lase în spate nici haos, nici capacitatea unora de a se proiecta ca rivali”, a afirmat Severin.
Adrian Severin și problema priorităților politice din SUA
În discuția cu Robert Turcescu, Adrian Severin a plasat aceste crize externe în paralel cu tensiunile și scandalurile interne care pot deturna atenția decidenților politici. El a amintit perioada în care Congresul american era concentrat pe procedura de impeachment a președintelui Bill Clinton, în timp ce pe plan internațional se desfășurau conflicte majore.
Severin a povestit că se afla chiar în Congresul SUA în momentul votului și a observat contrastul dintre mizele globale și subiectele dominante din dezbaterea publică.
„America este așteptată să rezolve mari crize ale lumii și dumneavoastră vă ocupați de Monica Lewinsky?”, a relatat el, explicând că această situație a transmis, la acel moment, un semnal de slăbiciune.
Fostul ministru a precizat că nu este vorba despre minimalizarea unor comportamente reprobabile, ci despre stabilirea unei ierarhii realiste a problemelor.
„Nu aplaudăm astfel de comportamente în biroul oval sau în alte birouri cu altă geometrie, dar în orice caz trebuie să facem o ierarhie a priorităților”, a spus Adrian Severin, insistând că liderii americani se confruntă simultan cu mai multe crize de aceeași importanță.
În opinia sa, președintele SUA are de rezolvat un „sistem de mai multe ecuații cu mai multe necunoscute”, în care nicio problemă nu poate fi tratată izolat, fără a ține cont de efectele în lanț asupra politicii externe și interne.
Iranul, un test strategic major în viziunea lui Adrian Severin
Robert Turcescu a cerut detalii suplimentare despre situația Iranului și riscurile pe care le implică o eventuală intervenție americană. Jurnalistul a punctat că Donald Trump pare hotărât să „rezolve problema Iranului”, dar a ridicat întrebarea legată de sensul concret al acestei rezolvări.
Adrian Severin a explicat că termenul este extrem de vag și poate ascunde scenarii radical diferite. El a arătat că oprirea completă a oricărui program nuclear iranian, civil sau militar, ar presupune, în realitate, o ocupație militară.
„Dacă prin rezolvarea problemei se înțelege oprirea oricărui proiect civil sau militar nuclear al Iranului pentru asta trebuie să ocupi Iranul”, a declarat fostul ministru, subliniind limitele unei simple campanii de bombardamente.
El a adăugat că eventualele declarații de succes nu reflectă neapărat realitatea din teren.
„Cine-l oprește pe Donald Trump să spună că a fost un mare succes? N-a fost niciun succes. Și sursele americane și americanii știu că nu a fost niciun succes. Care e un alt criteriu al rezolvării problemelor? Schimbarea regimului. Toate regimurile revoluționare sunt radicale, inclusiv al nostru din 90. ”, a afirmat Severin, menționând că, potrivit informațiilor sale, inclusiv surse americane ar fi conștiente de lipsa unor rezultate concrete.
Riscurile schimbării regimului și fragmentării Iranului
Adrian Severin a analizat și ipoteza schimbării regimului de la Teheran, explicând că toate regimurile revoluționare sunt, inițial, radicale, dar că în timp pot intra într-un proces de reformă. El a descris regimul iranian ca fiind într-o etapă de liberalizare lentă, dorită inclusiv de populație, dar incompatibilă cu o intervenție externă agresivă.
„Cu timpul se calmează spiritele. Regimul iranian este un regim în reformă și este o reformă spre un anumit tip de liberalizare, democratizare pe care… îl dorește inclusiv poporul iranian, popor însă care nu dorește nici dominație americană, nici revenirea la regimul șahului.
Deci dacă noi nu lăsăm acest proces natural să meargă înainte, orice intervenție acum americană va întări exact elementele radicale ale unui regim în curs de liberalizare și care spune și sunt sigur că sunt sinceri, eu personal am luat pulsul direct, am vorbit cu ministrul de externe iranian, care este o personalitate absolut remarcabilă. Am văzut președintele Iranului.
Dom’le, toți vor să negocieze cu americanii. Toți sunt gata să negocieze cu americanii, dar nu în condiții similare celor pe care le preconizase Imperiul Austro-Ungar când i-au cerut Serbiei după atentatul de la Sarajevo să se comporte ca și când n-ar mai fi un stat suveran, să accepte controlul total al Austro-Ungariei. Rezultatul care a fost? S-a ajuns la un război mondial din care, la sfârșitul căruia, Imperiul Austro-Ungar a dispărut.
Situația se repetă și acum îi se cer Iranului fapte, condiții, decizii pe care nici un stat suveran nu le poate accepta, nu din mândrie, ci pentru rațiuni absolut practice, pentru că rămâne absolut vulnerabil”, a avertizat fostul ministru, adăugând că oficialii iranieni sunt dispuși să negocieze, dar nu în condiții care ar anula suveranitatea statului.
În finalul analizei sale, Severin a discutat despre scenariul fragmentării Iranului și creării unui stat kurd, explicând că o astfel de soluție ar afecta direct alte state din regiune, în special Turcia. El a atras atenția că relația dintre SUA și Ankara ar putea deveni mai dificil de gestionat decât cea cu Iranul, în contextul în care Teheranul este deja integrat în structuri precum BRICS și Organizația de Cooperare de la Shanghai.
„Ce ar mai putea să fie rezolvare a problemei iraniene. Cum se dorește… ruptura, deci fragmentarea statului și crearea prin ce? Prin crearea unui stat, că nu poți să-l faci bucăți și să lași terenul liber. Prin crearea unui stat kurd, dar această chestiune afectează o mulțime de alte state.
În primul rând Turcia, armata numărul 2 din NATO, care se opun furibund. Iată că Turcia nu este primită acum de Israel ca să facă parte din Consiliul acela de Pace din Gaza. Păi în condițiile acestea eu cred că SUA are probleme mai mari ca să gestioneze relația cu Turcia decât relația cu Iranul, care acum a intrat în BRICS, a intrat în organizația de la Shanghai și are un alt context internațional în care se manifeste”, a mai spus Severin.
În această ecuație complexă, Adrian Severin a subliniat că deciziile luate sub presiune pot avea consecințe strategice pe termen lung, care depășesc cu mult un singur dosar sau o singură criză.
