EXCLUSIV. Adrian Severin, despre dezvăluirile conspirative: Apar strategic și servesc mecanisme de putere din umbră

Fostul ministru de Externe al României, Adrian Severin, a declarat, în cel mai recent episod al podcastului „HAI Live cu Turcescu”, difuzat pe YouTube pe canalul „HAI România”, că marile dezvăluiri prezentate drept teorii ale conspirației apar adesea în momente atent alese și pot fi instrumente de manipulare, susținând că în spatele acestora se află structuri de putere din umbră care influențează liderii politici și opinia publică.

Dezvăluirile conspirative, făcute publice în momente cheie

În cadrul celui mai nou episod al podcastului ”HAI Live cu Turcescu”, difuzat pe canalul de YouTube ”HAI România”, jurnalistul Robert Turcescu l-a avut ca interlocutor pe fostul ministru de Externe al României, Adrian Severin.

Adrian Severin a susținut că discuțiile despre teoriile conspirației ar trebui abordate cu multă prudență, deoarece realitatea nu poate fi redusă la interpretări simple, în alb și negru. În opinia sa, există numeroase nuanțe între adevăr și fals, iar unele informații sunt aduse intenționat în spațiul public pentru a influența percepțiile și a manipula opinia publică.

El a amintit, în acest context, de cartea lui Ion Mihai Pacepa, „Orizonturi roșii”, despre care a spus că a conținut numeroase relatări exagerate sau neconforme cu realitatea privind liderii comuniști. Deși au existat fără îndoială comportamente abuzive, Severin a subliniat că prezentarea acestora a fost, în mare parte, denaturată, ceea ce ar reprezenta un exemplu clar de conspirație reală, nu doar de teorie a conspirației.

Referindu-se la cazul Epstein, Adrian Severin a declarat că una dintre marile sale nelămuriri ține de modul în care au fost strânse și organizate volumele uriașe de documente apărute în spațiul public.

El a sugerat că existența unor astfel de arhive presupune o structură de putere din umbră, fie în zona justiției, fie în cea a serviciilor secrete, care a avut resursele, timpul și voința necesare pentru a aduna și gestiona aceste informații. În opinia sa, apariția lor ridică suspiciuni legitime și indică mai degrabă existența unei conspirații concrete.

Severin a mai atras atenția asupra momentelor în care astfel de dezvăluiri sunt făcute publice, considerând că ele apar, de regulă, în contexte favorabile unor interese politice. A oferit ca exemplu scandalul Monica Lewinsky, menționând că probele respective existau de mult timp, dar au fost scoase la lumină exact atunci când a fost nevoie, iar consecințele au fost majore, inclusiv deturnarea atenției publice prin declanșarea unui conflict militar.

”Apropo de teoria conspirației pe care ați spomenit-o, am putea spune că este o conspirație aceea de a ni se arunca în față astfel de informații, tocmai pentru că… să credem anumite lucruri și ca să ne manipuleze pe noi. Chestiunea trebuie, după părerea mea, evitat a se discuta. În alb și negru, sau a fi tratat în alb și negru, sunt o sumedenie de griuri, de la gri foarte intens, aproape negru, dar nu total negru, sau poate cine știe și negru-negru, până nu la alb absolut, ci la un gri ceva mai deschis. Și într-adevăr, dacă vreți…

Aș aduce în discuție, dar în amintire o carte celebră a generalului Pacepa, ”Orizontul Roșii”, care ne povestea despre destrăbălările liderilor comuniști. Cu unii care urinau in scoici, cu altii care faceau tot felul de alte lucruri si s-au dovedit false. Aceea de-abia a fost o conspirație (…) că s-au dovedit false în cea mai mare măsură nu în totalitate erau niște derapaje fără îndoială, erau niște comportamente abuzive și aberante, dar nu se poate vorbi despre o corectitudine a relatării sau de o totală conformitatea relatării cu ceea ce se întâmpla în realitate.

Venind la zilele noastre și la cazul Epstein, o primă nedumerire pe care o am este cine a strâns milioanele astea de pagini și când s-au strâns ele. Iarăși teoria conspirației ar trebui să ne gândim că există o putere secretă în lumea justiției, fără îndoială, sau în lumea servicilor, care a avut și instrumentele, și răbdarea, și timpul, și ordinul de lucru ca să strângă toate aceste…

(…) Noi le luăm cu titlu de pagini. File. Să strângi milioane de file și să le aduni undeva și să le pui și cu anumită opisare, adică să te descurci între ele, să știi ce să găsești. Este iarăsi o chestiune care ne dă de gândit și ea ne trimite undeva spre conspirație. Nu de teoria conspirației este vorba, ci de conspirația propriu-zisă.

Iarăși o chestiune care ne lasă, ne pune un semn de întrebare în încercarea de a analiza lucid tema pe care a-ți pus-o în discuție. Cum apar aceste dezvăluiri? La momente potrivite. Amintiți-vă de rochița pătată a stagiarei (n.red Monica Lewinsky) lui Bill Clinton, da? Hai să ne amintim.

Deci, rochia aia era de multă vreme în garderobă, după cum se putea constata. Dar ea a ieșit exact când trebuia și, atenție, a condus la un război, la declanșarea unui război. Războiul, mi se pare, al doilea în ordine cronologică din Irak, declanșat de Bill Clinton, a fost oarecum menit să abată atenția de la scandalul Monica Gate”, spune acesta.

Poporul păcătos își dorește lideri inocenți

În același timp, el a vorbit despre așteptările societății față de lideri, despre dorința ca aceștia să fie percepuți drept morali și fără slăbiciuni, spre deosebire de oamenii obișnuiți. Severin a subliniat însă că liderii trăiesc sub o presiune psihologică extremă, care poate conduce la derapaje de comportament, fără ca acestea să fie neapărat scuzabile, dar care ar trebui luate în calcul atunci când sunt analizate public.

”Pe de altă parte, am putea spune, sau în aceeași linie logică, am putea spune că aceste scandaluri îl prind foarte bine, de ce? Pentru că tot poporul păcătos vrea ca liderii să fie inocenți, să fie perfecți, să nu aibă păcatele omului de rând. Omul de rând trage la măsea puternic, dar liderul trebuie să nu bea. Omul de rând are, știu eu, tentații sexuale, dar omul de conducere n-ar trebui să aibă.

Există poate că și o dreptate în această dorință, pentru că vrem ca liderii să fie mai buni decât noi, numai că din… Experiența mea, liderii aceștia trăiesc o viață foarte dificilă. Noi avem noi, mă rog, multă lume, are impresia că liderii duc o viață ușoară, plăcută, îi văd pe la baluri și așa mai departe.

Dar ei sunt sub un stres extraordinar și acest stres extraordinar se cere compensat uneori prin anumite derapaje, să le spunem. Unii beau, alții se droghează, alții au relații sexuale peste limite și așa mai departe”, a mai spus fostul ministru de Externe al României.

Majoritatea liderilor suferă de afecțiuni psihice care le afectează judecata și comportamentul

Adrian Severin a afirmat, de asemenea, că experiența sa l-a convins că mulți dintre cei care ajung în poziții de putere suferă de afecțiuni psihice care le afectează judecata și comportamentul, boli care se pot agrava sub stresul funcției. El a precizat că nu toți liderii sunt în această situație, dar numărul celor afectați este semnificativ.

În final, Severin a explicat că accesul acestor persoane la putere este facilitat de existența unor „păpușari din umbră”, care aleg liderii în funcție de cât de ușor pot fi manipulați, influențați sau șantajați. În opinia sa, puterea reală nu aparține celor vizibili, iar atunci când un lider devine incomod, mecanismele din spate intervin pentru a-l elimina. El a concluzionat că, spre deosebire de trecut, normalitatea a devenit excepția, iar comportamentele deviante tind să devină regula în structurile de conducere.

”Eu nu-i acoper, nu-i scuz, ci doar vreau să spun că toate lucrurile astea trebuie puse pe masă atunci când tragem concluziile. Și, în fine, ajung la chestiunea, poate cea cea mai tristă și cea mai gravă, am avut și o carte ”Acești lideri, acești bolnavi care ne conduc”. Nu mai țin minte autorul cărții, cartea a fost foarte bună.

Să știți că, din păcate, iarăși experiența mea îmi spune, ajung la conducere oameni bolnavi. Foarte mulți oameni, nu toți nu toți sunt bolnavi.

(…) Acele boli care afectează psihicul, nu mă refer la faptul că au aciditate gastrică. Mă refer la faptul că sunt boli care pot fi și comune dacă vreți, dar de la un anumit grad de gravitate, ele îți afectează gândirea, îți afectează psihicul, îți afectează discernământul, îți afectează comportamentul general.

Sunt foarte multe fațete ale acestei probleme. Întrebarea pe care o veți spune dumneavoastră cu certitudine sau cei care ne ascultă va fi ”și cum ajung bolnavii aceștia la putere? Care e mecanismul?”

Sigur, nu sunt toți bolnavi, iarăși, nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, dar sunt foarte mulți, iar bolile acestea se și agravează sub efectul stresului inevitabil pe care îl suportă acești lideri.

Cum ajung la putere? Pentru că, de fapt, puterea nu este aia a lor care se vede. Puterea este a păpușarilor din umbră care îi aleg pe ei pe diverse criterii. Criteriul de a fi manipulat, de a putea fi manipulați, criteriul de a putea fi șantajați, criteriul de a putea fi influențați. Și de multe ori nici măcar nu se exercită o influență post-electorală asupra lor. Ei au niște trăsături aberante, niște comportamente care sunt în mod natural deviante din punctul lor de vedere. Și atunci e nervos, e apucat, e nu știu ce. Lasă-l domnul, l-am ales, l-am pus acolo și mai departe el funcționează singur. Până în punctul în care ar putea, știu eu, să ne deranjeze, să-i deranjeze pe păpușar, să-i numim așa. Puterea din umbră și atunci, sigur, se intervine și sunt scoși din joc prin diverse metode.

(…) Ajung din ce în ce mai mulți. Poate cândva astea erau excepțiile, adică erau regulile când primeai un context bun, când aveai un context bun și când oamenii valoroși ajungeau și… știu eu, cu minți, ajungeau la putere. Dar dacă altădată ăsta era regula și cealaltă era excepție, acum s-a inversat. Ailaltă devine din ce în ce mai mult. Aberația devine din ce în ce mai mult regula și normalitatea devine din ce în ce mai mult excepția”, spune Adrian Severin.

Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.