EXCLUSIV. Alecu Racoviceanu: „În România, dezmățul este mai mic față de ce vedem pe plan internațional”

Dan Andronic și invitații săi, Mirel Curea și Alecu Racoviceanu, au dezbătut, azi, la podcastul Contrapunct, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, mai multe pasaje ale celebrei cărți semnate de Emil Cioran, „Schimbarea la față a României”.

Una dintre criticile aduse de Emil Cioran poporului român a fost analizată în podcastul Contrapunct, realizat, marți, de Dan Andronic, invitații fiind Alecu Racoviceanu și Mirel Curea.

Alecu Racoviceanu: „În România, dezmățul este mai mic față de ce vedem pe plan internațional”

Atunci când Cioran afirma că dezmățul reprezintă climatul natural al României, el nu se referea neapărat la o desfrânare vulgară, ci la o lipsă de rigoare formidabilă, o existență definită prin „linii frânte” care refuză armonia curbelor clasice ale echilibrului european.

Dan Andronic subliniază această geometrie a sufletului românesc, întrebându-se retoric dacă acest „deșert” interior nu este rezultatul unei incapacități cronice de a construi o formă continuă, preferând în schimb explozia de moment și fragmentarea.

„Dezmățul este climatul natural al României. inima noastră ia conturi prin linii frânte. Românul nu scapă nicio ocazie de a-și deșerta inima. Adică ce face? Nu pleacă de aici un mare deșert al nostru?

Adică ce face românul? Ia contur prin linii frânte? Adică, inima în general în reprezentare este formată linii curbate, da? Da. Linii frânte înseamnă?”, a spus Andronic, referitor la citatul din Cioran.

Momentul în care presa a explodat și prostiile se vindeau masiv

Realizatorul podcastului punctează faptul că anii ’90 au reprezentat un punct de inflexiune, un moment în care libertatea presei a scos la suprafață o cantitate imensă de „prostie” comercializată în tiraje de masă.

Această formă de dezmăț intelectual și moral nu este o noutate absolută, ci o manifestare a aceleiași mișcări haotice pe care Cioran o identifica în perioada interbelică, sugerând că românul nu ratează nicio ocazie de a-și „deșerta inima”.

„Când Cioran spune că dezmățul este climatul natural al României, nu vedem același lucru astăzi în lucrurile negative, și de fapt le-am văzut tot timpul, că nu le vedem doar astăzi.

Astăzi le vedem, poate, cu mai mare amploare, sau e o generație care le vede altfel, pentru că și noi am trăit anii 90, momentul în care presa a explodat și prostia se vindea în milioane de exemplare.”

Mișcarea hippie vs. cea folk

Alecu Racoviceanu a spus că, raportat la standardele internaționale, „dezmățul” românesc este unul mult mai temperat, aproape cuminte. Jurnalistul oferă exemplul deceniilor trecute, comparând mișcările din Occident cu variantele lor autohtone.

„Eu chiar cred că în România acest dezmăț este mult, mult mai mic decât dezmățul pe care îl vedem pe plan internațional. Prin alte locuri. Gândiți-vă numai cum la noi mișcarea hippie, eliberarea generației anilor 1960, la noi s-a concretizat începând cu 1973 în Folk și Cenacul Flacăra.

Care nu aveau nimic de dezmăț intelectual față de muzica care se puse până atunci. Și ce au însemnat taberele hippiote în Statele Unite, care trăgeau LSD”, a spus Racoviceanu.