Europa trebuie să nu mai depindă de alții pentru energie. Sebastian Burduja: Regiunea Mării Negre ar trebui să servească drept poliţă de asigurare. Putem acoperi multe dintre nevoile Europei

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, șeful Hidroelectrica, Bogdan Badea, și fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, au discutat la conferința The Economist, despre provocările energiei în Europa. Ei au subliniat necesitatea independenței energetice, sprijinirea hidroenergiei și accelerarea investițiilor în energie durabilă pentru securitate și libertate.

Sebastian Burduja susține că Europa trebuie să nu mai depindă de alții pentru energie și că Marea Neagră poate ajuta la securitatea energetică

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care este acum consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a spus că Europa trece printr-un moment dificil și plin de schimbări. El a explicat că, în situația geopolitică actuală, Europa trebuie să învețe să nu mai depindă de alte țări pentru energie sau pentru rutele prin care aceasta este transportată.

El a spus că Europa se confruntă cu două probleme în același timp, nu doar cu Rusia, ci și cu Iran. În opinia lui, lecția importantă este că Europa nu își poate permite să depindă de resurse sau trasee energetice pe care nu le controlează.

Burduja a explicat că zona Mării Negre ar putea fi o soluție de siguranță pentru Europa. A menționat că nu doar România, ci și Turcia și Bulgaria ar putea ajuta la acoperirea unei părți importante din nevoile de energie ale Europei. Tot el a subliniat că România se așteaptă să încaseze aproximativ 20 de miliarde de euro la buget din proiectul Neptun Deep.

În domeniul energiei, cele mai importante lucruri ar trebui să fie siguranța, prețurile accesibile și energia curată, a punctat Burduja. În opinia sa, este nevoie de o abordare mai practică și de mai puțină influență a ideologiilor în acest sector.

„Cred că Europa se confruntă cu un moment disruptiv dual, nu este vorba doar de Rusia, este vorba şi despre Iran şi cred că o lecţie pe care ar trebui să o învăţăm este că nu ne putem permite să depindem de resurse energetice sau de coridoare energetice care nu sunt sub controlul nostru. Cred că regiunea Mării Negre ar trebui să servească drept poliţă de asigurare, alături de rezervele sale, şi vorbim nu doar de România, ci de Turcia şi Bulgaria şi putem acoperi multe dintre nevoile Europei”, a declarat Burduja.

Bogdan Badea avertizează că hidrocentralele din Europa nu sunt susținute suficient și cere un rol mai mare pentru hidroenergie în tranziția energetică

Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, a spus că hidrocentralele nu sunt sprijinite suficient în Europa și că acest lucru s-a simțit în ultimii 10 ani. El a explicat că, în domeniul energiei regenerabile, hidroenergia nu a primit atenția necesară și că hidrocentralele sunt într-o situație incertă. A adăugat că acestea produc energie curată și aduc beneficii importante, cum ar fi crearea de infrastructură și atracții turistice. Ca exemplu, a menționat Barajul Vidraru, cunoscut atât de turiștii români, cât și de cei din alte țări.

Tot el a ridicat întrebarea dacă hidroenergia mai este susținută la nivel european, spunând că investițiile devin tot mai greu de realizat din cauza procedurilor birocratice. În opinia lui, nu este clar dacă această tehnologie mai este încurajată sau nu. A spus că, în România, schimbările din sectorul energetic au avut ritmuri diferite și că unele măsuri impuse de Comisia Europeană au fost aplicate rapid, în timp ce hidroenergia a rămas în urmă, fiind tratată similar cu sursele bazate pe combustibili fosili.

El a mai explicat că este nevoie de un echilibru între diferitele tipuri de energie pentru a face tranziția energetică. A subliniat că nu ar trebui să existe o competiție între tehnologii, ci o combinație eficientă a acestora.

„În realitate, consider că ceva ce a lipsit a fost în sectorul energiilor regenerabile, a fost energia hidro, hidroenergia, deci hidrocentralele practic rămân într-un punct de cumpănă, operăm cu energii regenerabile, sustenabil, creăm valoare adăugată peste tot. Avem lacuri artificiale, dar în acelaşi timp creăm şi infrastructură nouă, creăm obiective turistice şi avem de exemplu un baraje iconice, foarte populare, precum barajul Vidraru, cunoscut nu numai turiştilor din România, ci şi turiştilor de pe întreag mapamondul.

În acelaşi timp, dintr-o altă perspectivă, hidrocentralele nu sunt susţinute suficient în Europa, iar acest lucru este ceva ce am resimţit în ultimii 10 ani. Ne luptăm pentru a continua nişte investiţii mai vechi, însă procedurile devin din ce în ce mai birocratice, iar mare întrebare este unde ne aflăm? Oare hidroenergia mai este o tehnologie susţinută, sprijinită la nivel european? Sau nu mai este susţinută, mai este încurajată sau nu? Cu siguranţă dacă analizăm din perspectivă tehnologică ce este în regulă cu Pactul Verde. Dacă ar fi să facem o radiografie a sectorului energetic din România, a fost practic o diferenţă de ritm. Suntem foarte rapizi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor aspecte impuse de Comisie. Partea de hidroenergie era imediat după combustibilii fosili, după cărbune.

Avem multe instalaţii solare, pentru energie solară. Este un lucru bun. Eu mă ghidez după principiul că nu este o luptă între tehnologii. Trebuie să învăţăm cum să creăm un mixaj şi să vedem care sunt tehnologiile corecte pentru a asigura tranziţia energetică. Iar în acest mix, eu am observat că sectorul hidroenergetic ar trebui să fie mai important, să joace un rol mai important, pentru că noi suntem furnizorul principal pentru securitate, pentru echilibru. Folosim resurse regenerabile, respectiv apa, şi nu o folosim doar pentru a produce electricitate. Şi am avut situaţii în România la începutul acestui an în care importanţa hidroenergiei a putut văzută şi de altă perspectivă respectiv din perspectiva securităţii furnizării de apă către comunităţi”, a punctat Badea.

Frans Timmermans susține că Europa trebuie să-și construiască suveranitatea energetică și să accelereze investițiile în energie durabilă

Fostul vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Pactul Verde, Frans Timmermans, a spus la conferința organizată de The Economist, la București, că Europa trebuie să își construiască propria independență energetică.

El a explicat că viitorul Europei depinde de tranziția către energie curată și că nu există altă variantă. În opinia lui, Europa trebuie să își gestioneze mai bine resursele și să se bazeze pe energie durabilă, cum ar fi energia solară și cea nucleară, iar gazul natural poate ajuta temporar în această tranziție. De asemenea, a spus că faptul că Europa a redus dependența de Rusia nu înseamnă că ar trebui să devină dependentă de Statele Unite. A menționat că, deși americanii propun un parteneriat bazat pe furnizarea de gaz lichefiat, nu ar fi bine ca Europa să creeze o nouă dependență.

El a criticat ceea ce consideră a fi un dublu standard, spunând că europenii sunt criticați pentru dependența de gazul rusesc de către persoane care, în același timp, susțin lideri și politici apropiate de Rusia. Totodată, a afirmat că nu este corect ca Europa să fie criticată pentru că nu participă la conflicte în care nu a fost implicată în luarea deciziilor.

A subliniat că Europa trebuie să își asigure suveranitatea energetică. A explicat că acest lucru nu înseamnă să producă toată energia intern, dar trebuie să evite situațiile în care alte țări pot folosi energia ca mijloc de presiune. El a adăugat că Europa trebuie să își diversifice sursele de energie și să investească mai mult și mai rapid în energie durabilă. De asemenea, a spus că este nevoie de o piață de capital mai bine integrată și de o rețea energetică comună la nivel european.

A sugerat că Pactul Verde ar putea fi redenumit „Pactul Libertății” deoarece, în opinia lui, este vorba despre libertatea Europei.

„Viitorul Europei trebuie să se bazeze pe tranziţie energetică. Nu există alternativă. Viitorul trebuie să se bazeze pe noi fiind capabili să gestionăm mai bine resursele energetice, iar acest lucru poate fi realizat doar prin energie durabilă, energie solară, nucleară, gazul natural ajutându-ne să facem tranziţia către acest punct. Americanii spun despre un parteneriat strategic în baza oferirii de gaz lichefiat. Bun. Dar acum că am scăpat de dependenţa de Rusia, ar fi de rău augur să creăm o nouă dependenţă, chiar şi sub egida Statelor Unite şi am mai multe motive pentru a spune acest lucru.

Mi se pare foarte dificil să aud cum noi, europenii, am fost criticaţi pentru faptul că suntem dependenţi în continuare de gazul rusesc de către cineva care susţine activ candidatura lui Orban şi care susţine, de asemenea, relaţii active cu Vladimir Putin. Mie mi se pare că, practic, avem de a face cu un dublu limbaj. Nu mi se pare corect să fim criticaţi pentru că nu participăm într-un război în care nu am ales să participăm, fără să fim consultaţi, fără să fim informaţi, fără să avem nicio idee despre strategie şi unde ne va duce aceasta. Parteneriatul funcţionează dual. Este bilateral.

Ideea este că noi, europenii, trebuie să creăm propria noastră suveranitate energetică. Asta nu înseamnă că trebuie să producem noi toată energia, dar cel puţin trebuie să ne asigurăm că nimeni nu poate să mai producă daune prin resursele de energie de care dispune. Deci trebuie să diversificăm resursele, însă trebuie să accelerăm investiţiile în energie durabilă. Avem nevoie de o uniune a pieţei de capital. Şi avem nevoie de crearea unei reţele pan-europene prin care putem genera resurse energetice împreună. Cred că astea ar fi priorităţile mele pentru anii ce vor veni. Şi haideţi să redenumim Pactul Verde. Haideţi să-i spunem Pactul Libertăţii, pentru că este vorba despre libertatea pentru Europa”, a punctat Timmermans.