EXCLUSIV. AI va schimba radical joburile entry-level din România. Leaders in Tech: Vor fi printre cele mai afectate

Inteligența artificială va avea un impact semnificativ asupra pieței muncii din România în 2026, în special asupra rolurilor entry-level, unde multe dintre activitățile de început de carieră sunt repetitive și ușor de automatizat.

Bogdan Popescu, co-fondator Leaders in Tech, a explicat în exclusivitate pentru Capital că presiunea asupra acestor poziții va crește pe măsură ce AI va redefini cerințele de competențe și modul în care companiile își structurează echipele.

Inteligența artificială pune presiune pe joburile de început de carieră

În acest context, rolurile entry-level vor fi reconfigurate pentru a deveni „AI-augmented” încă din prima zi. Angajații aflați la început de drum vor lucra cu instrumente de inteligență artificială ca parte integrantă a activității zilnice, nu ca soluții de tip shortcut, iar accentul se va muta către validare, control al calității și gândire critică.

Evaluarea performanței va ține tot mai mult de rezultate concrete, măsurabile, chiar dacă acestea vizează componente limitate de produs sau proces.

Pentru a susține această tranziție, companiile vor fi nevoite să dezvolte programe moderne de ucenicie, care să includă rotații între roluri, proiecte scurte, mentorat și standarde clare de calitate. În România, unde utilizarea AI în rândul angajaților este încă redusă comparativ cu alte piețe, investițiile în upskilling devin esențiale pentru a evita apariția unor diferențe majore între angajații care folosesc eficient AI și cei care nu au aceste competențe.

„Rolurile entry-level vor fi printre cele mai afectate, pentru că multe task-uri de început de carieră sunt repetitive, bazate pe căutare, documentare, agregare, testare de bază, suport operațional. Presiunea va crește asupra acestor poziții de entry-level din companii, pe măsură ce AI redefinește cerințele de competențe.

Reconfigurarea sănătoasă, din perspectiva mea, arată așa:

• Entry-level devine “AI augmented” din ziua 1: oamenii învață să lucreze cu AI ca partener de execuție, nu ca shortcut.
• Se mută accentul pe validare, calitate și gândire critică: verificare, testare, interpretare, decizii pe excepții.
• Se introduce devreme responsabilitatea pe bucăți mici de produs sau proces: oamenii vor fi evaluați nu doar pentru completarea unor sarcini,  ci pe baza unor rezultate concrete,măsurabile, chiar dacă sunt mici.
• Se construiesc programe de ucenicie moderne: rotații, proiecte scurte, mentorat, standarde de calitate, ca să nu pierdem formarea “fundamentelor”.

Aici e o provocare particulară pentru România: dacă utilizarea AI în rândul angajaților este încă relativ redusă, ai nevoie de un efort intenționat de upskilling ca să nu creezi o prăpastie între cei care folosesc AI bine și restul. Ceea ce presupune că multe dintre companii se vor orienta pe viitor către programe bine structurate de pregătire în vederea funcționării alături de AI a angajaților din rolurile mai entry”, a explicat Bogdan Popescu.

Adopția accelerată a inteligenței artificiale va fi vizibilă și la nivel de industrie

Sectoarele cu volume mari de date, procese standardizabile și presiune constantă pe costuri și experiența clienților sunt așteptate să fie primele care integrează AI la scară largă. Serviciile financiare, bankingul și asigurările vor utiliza AI pentru detecția fraudelor, scoring de clienți, automatizarea operațiunilor și asistenți virtuali.

Telecomunicațiile vor folosi inteligența artificială pentru optimizarea rețelelor, îmbunătățirea serviciilor de relații cu clienții și gestionarea fenomenului de churn.

Retailul și ecommerce-ul vor integra AI în personalizarea ofertelor, prognoze de cerere, logistică și stabilirea prețurilor, în timp ce producția și industria auto vor adopta soluții pentru controlul calității, mentenanță predictivă și planificare.

În paralel, sectorul serviciilor IT și B2B, puternic orientat către export, va resimți o presiune crescută pentru a folosi AI ca instrument de creștere a productivității și de diferențiere competitivă.

„M-aș uita la industrii cu trei caracteristici: volum mare de date, procese standardizabile, presiune pe costuri și experiență de client. Din perspectiva mea, topul pentru România în 2026 ar fi:

1. Servicii financiare, banking și asigurări care vor putea folosi AI pentru procese precum detecatarea fraudelor, scoring clienți, asistenți virtuali, automatizarea operațiunilor, conformitate. Există deja exemple locale de asistenți virtuali și automatizare în banking.
2. Telecom pentru optimizarea rețelei, servicii de relații cu clienții (customer care), gestionarea fenomenului de churn (renunțarea la serviciile companiei), pricing, automatizări în operațiuni.
3. Retail și ecommerce pentru personalizarea ofertelor, prognoze de cerere, gestionarea rețelei de furnizori și a procesului de aprovizionare, livrări, operațiuni logistice, stabilirea prețurilor, suport clienți.
4. Producție și industria auto, inclusiv aprovizionare  pentru gestionarea controlului calității, predictive maintenance, planificare, documentație tehnică.
5. Servicii IT (shared și B2B): România încă are un sector IT și servicii puternic orientat la export, ceea ce creează presiune și oportunitate să adoptăm AI pentru productivitate și diferențiere.

Peste toate, văd și un impuls strategic, pentru că la nivel global liderii se uită la AI ca la o diferență competitivă, nu ca la un experiment”, a explicat specialistul.