Adrian Severin deschide o dezbatere despre ruptura dintre America și Europa
Podcastul realizat de Robert Turcescu, avându-l ca invitat pe Adrian Severin, fost ministru de Externe și europarlamentar, a fost construit ca o trecere în revistă a principalelor crize internaționale și a modului în care acestea se leagă între ele. Discuția a pornit de la ideea că lumea traversează o perioadă de transformare accelerată, marcată de tensiuni strategice și de pierderea unor repere considerate stabile timp de decenii.
În intervenția sa, Adrian Severin a susținut că relația dintre Statele Unite și Europa nu mai funcționează pe coordonatele clasice ale alianței postbelice. El a descris situația actuală drept un proces de confruntare latentă, în care fiecare parte încearcă să își redefinească poziția și autonomia strategică. În opinia sa, asistăm la un conflict de fond privind direcția politică și ideologică a Occidentului.
Fostul ministru de Externe a explicat că ordinea mondială creată de America după cel de-al Doilea Război Mondial se află într-un proces de erodare accelerată, iar acest proces este alimentat chiar de deciziile Washingtonului. El a afirmat că Statele Unite nu mai reușesc să își susțină influența prin instrumente economice, culturale sau academice, apelând tot mai mult la forța militară ca principal mijloc de proiecție a puterii.
Severin: Americii nu i-a mai rămas decât puterea militară
Într-un pasaj amplu al dialogului, Adrian Severin a detaliat ceea ce consideră a fi slăbirea profundă a influenței americane în plan simbolic și cultural. El a afirmat că Statele Unite nu mai reușesc să convingă prin valorile care le-au consacrat, precum meritocrația, competiția liberă și egalitatea de șanse, iar acest lucru se reflectă în modul în care sunt percepute la nivel global.
„Americii nu i-a mai rămas decât puterea militară. Nu ne poate convinge cu visul american, nu ne poate convinge cu Hollywoodul, nu ne poate convinge nici cu universitățile americane care de asemenea erau extraordinare, respectate, impresionante, care acum dărâmă statuia lui Washington, acum fac cote pentru minorități. America este țara meritului și a competiției libere. Nu există cote rezervate unei minorități, unei anumite categorii de persoane.
Toți erau considerați egali…această egalitate americană, măcar ca vis ca promisiune era extrem de atrăgătoare și ne făcea pe toți să ne uităm spre America spre un paradis promis iar acolo se cultiva meritul. Libera concurență nu era teoria, o știți și dumneavoastră, o știm, am trăit, ne-am născut cu ea, acum am îmbătrânit oarecum și începem”, precizează Adrian Severin.
Robert Turcescu a intervenit subliniind că, din anumite perspective, situația Europei pare chiar mai gravă decât cea a Americii. El a ridicat problema lipsei de alternative credibile la modelul occidental clasic și a pus sub semnul întrebării capacitatea publicului de a identifica repere clare într-o lume fragmentată.
„Dacă America nu, dacă, iată, se întâmplă lucrurile care se întâmplă și pe bună dreptate le-ați subliniat mai devreme. În Europa, punând în oglindă, e chiar mai rău din anumite perspective în legătură cu asta. Chinezii, sigur, interesant din punct de vedere economic, dar nu știu dacă noi ne-am adaptat la regimul de trai, să spunem, din China.
Și atunci ce naiba rămâne din lumea asta în care trăim? Adică încotro să te uiți și ce model să adopți? (…) Unde ne uităm? Cum facem în momentul de față să supraviețuim? Că trebuie să admiteți că este un exercițiu de supraviețuire, ceea ce avem noi de întâmpinat în acest, iată, început de anul 2026”, întreabă Turcescu.
Această intervenție a deschis o discuție mai amplă despre absența unor centre de atracție ideologică și despre dificultatea de a construi politici publice coerente într-un climat internațional instabil.
Adrian Severin: Europa, între lipsa de viziune și dependența strategică
În cadrul podcastului, Adrian Severin a insistat asupra ideii că Europa traversează o criză profundă, nu doar ca realitate politică, ci și ca proiect de viitor. El a declarat că Uniunea Europeană nu mai oferă un model coerent, capabil să inspire sau să mobilizeze societățile care o compun. În acest context, dependența de Statele Unite în materie de securitate rămâne un factor central al tensiunilor transatlantice.
În analiza sa, Adrian Severin a conectat această realitate cu intervențiile militare recente și cu discursul public agresiv, pe care le-a interpretat ca semne de slăbiciune strategică, nu de forță. El a avertizat că o ordine mondială bazată exclusiv pe coerciție nu poate fi sustenabilă pe termen lung.
„Da, bine ați spus și nu pot să nu repet, Europa este la pământ. Europa este la pământ ca realitate a zilei, cât și ca proiect. Ea nu mai are nicio viziune, nu mai poate că spuneți, unde să ne uităm? Păi hai să ne uităm la proiectul european. Care este acela? Nu există. Nu există.
Și vedeți, pe de o parte vor să domine din punct de vedere strategic America, pe de altă parte vor să scape de tutela Americii. Pe o parte vor să beneficieze de umbrela de securitate a Americii, dar pe de altă parte doresc să dicteze Americii.
În modul în care se structurează puterea la nivel mondial, sunt convins că este o tensiune extraordinară în relațiile transatlantice mult mai mare, deși e mai puțin vizibilă deocamdată încă, decât tensiunea din relațiile Americii cu Rusia sau Americii cu China și cu Asia în general”, punctează Severin.
Totodată, fostul europarlamentar a vorbit despre riscul apariției unei noi ordini internaționale în urma unui conflict major, pe care l-a descris drept inevitabil în lipsa unor mecanisme reale de echilibru și dialog.
În același context, Adrian Severin a menționat situația din Iran, subliniind că, dincolo de imaginea externă, există dezbateri interne legate de reformarea regimului și adaptarea acestuia la noile realități geopolitice. Discuția a fost integrată într-un tablou mai larg al instabilității globale, în care deciziile marilor puteri influențează direct echilibrele regionale și viața cotidiană a cetățenilor.
„Problema este că nu mai putem spera că acest model de viață este suficient de viabil nu pentru că el nu poate fi susținut, ci pentru că el este distrus de către chiar cei care l-au protejat o vremă. Cei care l-au creat, europenii, și cei care l-au protejat o vreme, americanii.
Repet, militarizarea politicii americane nu este și toate aceste lucruri. Lovituri extraordinare. Am bombardat Iranul. Am răpit președintele Venezuelei. Suntem gata să invadăm Groenlanda și evident oți cei care urlă și țipă proteste nu vor fi în stare să se opună.
Bombardăm unde vrem și unde nu vrem. Ăsta nu este semn de putere. Asta este semn de disperare și de slăbiciune. Când singura ta, singura carte pe care o mai joci este cartea tunului, sau mai nou, a rachetei, acesta este semnul că a epuizat toate celelalte mijloace care au fost eficiente și că de acum înainte te bazezi pe unul care nu poate la infinit să îți asigure prezența”, mai spune Severin.
