EXCLUSIV Activitatea fizică zilnică, cheia prevenirii sedentarismului: Mersul pe jos sau urcatul scărilor contribuie la îmbunătățirea circulației

Schimbările mici în rutina zilnică, precum mersul pe jos sau scurtările folosirii liftului, pot reduce semnificativ riscurile pentru sănătate asociate sedentarismului. Suportul personalizat al antrenorilor ajută la prevenirea accidentărilor și la menținerea consecvenței, transformând activitatea fizică într-un obicei care sprijină sănătatea cardiovasculară, mobilitatea și starea generală de bine, arată Deniz Osman, Marketing Manager la Stay Fit Gym, în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate pentru Capital.ro.

Cum pot schimbările mici în rutina zilnică să contribuie la reducerea riscurilor pentru sănătate asociate cu inactivitatea fizică?

Schimbările mici în rutina zilnică pot avea un impact semnificativ asupra reducerii riscurilor asociate sedentarismului, mai ales atunci când sunt aplicate consecvent. Activități simple, precum mersul pe jos, urcatul scărilor în locul folosirii liftului sau includerea unor sesiuni scurte de mișcare în programul zilnic, contribuie la îmbunătățirea circulației, la menținerea tonusului muscular și la reglarea metabolismului.

Chiar și perioadele scurte de activitate fizică ajută la reducerea efectelor negative ale statului prelungit pe scaun, care este tot mai frecvent în rândul persoanelor active profesional. În timp, aceste obiceiuri pot contribui la reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare, metabolice și musculo-scheletale, dar și la creșterea nivelului de energie și a stării generale de bine.

Ce rol joacă suportul personalizat de la antrenori în prevenția accidentărilor și în atingerea obiectivelor de sănătate?

Suportul personalizat oferit de antrenori are un rol esențial atât în prevenția accidentărilor, cât și în atingerea obiectivelor de sănătate într-un mod sigur și sustenabil. Un antrenor poate adapta exercițiile în funcție de nivelul de pregătire, istoricul medical și obiectivele fiecărei persoane, ceea ce reduce riscul de suprasolicitare sau de execuție incorectă a mișcărilor, două dintre cele mai frecvente cauze ale accidentărilor, mai ales în rândul începătorilor.

În același timp, ghidarea personalizată contribuie la construirea unei rutine eficiente și realiste, care poate fi menținută pe termen lung. Mulți oameni renunță la activitatea fizică nu din lipsă de motivație, ci din lipsa clarității sau a rezultatelor vizibile, iar sprijinul unui antrenor ajută la stabilirea unor obiective progresive și la monitorizarea evoluției.

Pe lângă componenta fizică, suportul oferit de antrenori are și un rol important în creșterea încrederii și a consecvenței, elemente esențiale pentru transformarea mișcării într-un obicei constant. Această abordare contribuie nu doar la obținerea unor rezultate mai bune, ci și la prevenția pe termen lung a problemelor de sănătate asociate sedentarismului.

Care sunt cele mai comune „scuze” care împiedică oamenii să facă sport și cum afectează acestea sănătatea pe termen lung?

Cele mai frecvente „scuze” pe care le vedem, inclusiv în cadrul platformei campaniei „Generația fără scuze”, sunt legate de lipsa timpului, oboseala acumulată după programul de lucru, percepția că este „prea târziu” pentru a începe sau convingerea că sportul nu este pentru ei. De asemenea, mulți oameni spun că nu știu de unde să înceapă sau că nu reușesc să fie consecvenți, mai ales atunci când au un program profesional solicitant.

De cele mai multe ori, principala barieră nu este capacitatea fizică, ci dificultatea de a face primul pas și de a transforma mișcarea într-un obicei constant. Odată depășită această etapă inițială, chiar și formele moderate de activitate fizică pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții pe termen lung.

Există diferențe semnificative în impactul sedentarismului asupra sănătății între diferite grupe de vârstă?

Impactul sedentarismului este semnificativ la toate grupele de vârstă, însă efectele și consecințele devin mai vizibile și mai relevante odată cu înaintarea în vârstă, în special în rândul populației active profesional. Datele arată că nivelul de activitate fizică scade progresiv, de la aproximativ 42% în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 39 de ani, la 32% pentru segmentul 40–54 de ani și la 21% pentru cei peste 55 de ani, ceea ce coincide cu o creștere a riscului de afecțiuni cronice asociate sedentarismului.

Pentru segmentul 25–54 de ani, sedentarismul are un impact important asupra sănătății pe termen lung, deoarece această perioadă este esențială pentru menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală. Lipsa mișcării în această etapă poate accelera apariția unor probleme metabolice, cardiovasculare și musculo-scheletale, care pot influența atât calitatea vieții, cât și capacitatea de a rămâne activ și productiv.

În același timp, pe măsură ce înaintează în vârstă, efectele sedentarismului pot deveni mai dificil de corectat, iar recuperarea este mai lentă. De aceea, adoptarea și menținerea unui stil de viață activ încă din perioada adultă este esențială pentru prevenția pe termen lung și pentru susținerea sănătății și autonomiei la vârste mai înaintate.

Activitatea fizică este asociată cu o stare generală de sănătate mai bună în rândul persoanelor care ajung la vârste înaintate, un concept definit drept îmbătrânire sănătoasă. Studiile anterioare au analizat efectele activității fizice practicate la vârsta adultă asupra procesului de îmbătrânire sănătoasă, însă au acordat mai puțină atenție impactului începerii activității fizice la vârste mai înaintate. În acest context, am analizat asocierea dintre activitatea fizică și îmbătrânirea sănătoasă pe parcursul unei perioade de monitorizare de 8 ani.

Cum poate fi măsurat concret impactul pozitiv al activității fizice asupra stării de sănătate și bunăstării generale?

Impactul pozitiv al activității fizice asupra sănătății și stării generale de bine poate fi măsurat atât prin indicatori medicali obiectivi, cât și prin schimbări vizibile în nivelul de energie și calitatea vieții de zi cu zi. Din punct de vedere medical, activitatea fizică regulată contribuie la îmbunătățirea parametrilor cardiovasculari, precum tensiunea arterială și ritmul cardiac în repaus, la reglarea nivelului glicemiei și la menținerea unei greutăți corporale echilibrate.

În același timp, progresul poate fi observat și prin indicatori funcționali, cum ar fi creșterea rezistenței fizice, îmbunătățirea mobilității și reducerea disconfortului asociat statului prelungit pe scaun, precum durerile de spate sau rigiditatea musculară. Mulți oameni observă, de asemenea, îmbunătățiri în calitatea somnului, nivelul de energie și capacitatea de concentrare, aspecte care influențează direct starea de bine și performanța profesională.