Eurostat: Aproape 6 milioane de imigranţi în UE. Câți sunt în România? 64% deţineau cetăţenie naţională

În 2024, aproape 6 milioane de persoane au imigrat în statele Uniunii Europene, iar în total au fost acordate 1,2 milioane de cetățenii, potrivit datelor Eurostat. Cele mai numeroase grupuri care au obținut cetățenia au fost cetățenii sirieni (9%) și marocani (8%). Statisticienii europeni precizează că imigranții au fost fie cetățeni străini, fie resortisanți, iar în România 64% dintre imigranți dețineau cetățenie națională.

Eurostat: Aproape 6 milioane de imigranți în UE în 2024 și 1,2 milioane de cetățenii acordate

”În 2024, aproape 6 milioane de persoane au imigrat în ţările UE. Dintre acestea, 4,2 milioane de persoane (74%) proveneau din ţări din afara UE, iar 1,5 milioane (26%) de persoane care locuiseră anterior într-o ţară a UE au migrat în altă ţară a UE”, anunţă, joi, Eurostat.

În 2024, Spania (1,29 milioane de imigranți), Germania (1,08 milioane), Italia (452.000) și Franța (439.000) au concentrat 57% din totalul imigrației în Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. La polul opus, Slovacia, Letonia, Estonia și Luxemburg au înregistrat cele mai mici fluxuri, fiecare sub 0,5% din total.

În majoritatea statelor UE, peste jumătate dintre imigranți sunt cetățeni străini, cu cele mai ridicate ponderi în Cehia (98%), Cipru (94%), Austria, Germania, Malta și Luxemburg (93%). În România, 64% dintre imigranți au cetățenie națională, urmată de Letonia (61%) și Slovacia (53%).

Tot în 2024, aproximativ 3,1 milioane de persoane au emigrat din statele UE, dintre care peste jumătate s-au mutat în afara Uniunii. Cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania, Germania și Franța, iar cele mai mici în Slovacia și Bulgaria.

La începutul anului 2025, circa 10% din populația UE (aproximativ 45 de milioane de persoane) era formată din cetățeni ai altor state. Dintre aceștia, 14 milioane erau cetățeni ai altor state UE, iar 31 de milioane proveneau din afara Uniunii.

În 2024, statele membre au acordat aproximativ 1,2 milioane de cetățenii, în creștere față de anul anterior, cele mai numeroase fiind obținute de sirieni, marocani și albanezi.

Totodată, 24% dintre copiii născuți în UE au avut mame născute în străinătate, nivel în creștere față de 2014, cu valori maxime în Luxemburg, Cipru și Malta, și minime în România, Bulgaria și Slovacia.

UE amână reforma migrației: blocaj în planul centrelor de expulzare din afara Europei

Uniunea Europeană nu a reușit joi să adopte reforma amplă a politicii sale de migrație, care prevedea înființarea unor centre pentru migranți în afara teritoriului european.

Statele membre și Parlamentul European au decis să amâne până la 1 iunie negocierile privind ultimul punct de blocaj, respectiv data intrării în vigoare a legislației, deși există un acord de principiu asupra textului.

Așa-numitele „huburi de expulzare” sunt susținute de state precum Danemarca, Austria și Germania, care au început deja să analizeze posibile locații, inclusiv în Rwanda, Uganda sau Uzbekistan, înainte de aprobarea finală la nivel european.

Propunerea a fost înaintată de Comisia Europeană în urmă cu mai bine de un an, ca parte a unui pachet de măsuri menite să crească semnificativ numărul returnărilor de migranți din Uniunea Europeană.

Eurostat: Populația UE ajunge la 451 milioane în 2025, cu o îmbătrânire accentuată și scăderi în România

În 2025, Uniunea Europeană avea 451 de milioane de locuitori, cu aproximativ un milion mai mult decât în 2024, potrivit unui raport Eurostat publicat joi. Statisticienii arată că 6% din populație avea 80 de ani sau peste, iar vârsta medie a crescut de la 39,6 ani în 2005 la 44,9 ani în 2025.

Datele indică o îmbătrânire a populației în toate statele membre, România fiind printre țările cu cele mai mari creșteri ale vârstei medii și cu una dintre cele mai semnificative scăderi demografice din ultimii 20 de ani.

„La 1 ianuarie 2025, în Uniunea Europeană (UE) trăiau 451 de milioane de persoane, reprezentând cu aproximativ 1 milion de persoane mai mult decât în ​​anul precedent”, anunţă, joi, Eurostat.

Cele mai populate ţări ale UE au fost:

• Germania (84 de milioane, 19% din totalul UE)

• Franţa (69 de milioane, 15%)

• Italia (59 de milioane, 13%)

• Spania (49 de milioane, 11%)

• Polonia (36 de milioane, 8%)

În ultimii 20 de ani, populația UE a crescut modest, de la 435 la 451 de milioane de locuitori (+4%), însă evoluția a fost inegală între state. Franța și Spania au înregistrat cele mai mari creșteri absolute (câte 6 milioane), în timp ce România, Polonia și Bulgaria au pierdut populație, România scăzând cu aproximativ 2 milioane.

În 2025, cinci state mari au concentrat 66% din populația UE, în timp ce țări precum Malta, Luxemburg și Cipru au rămas la sub 1% fiecare. Densitatea populației variază puternic, de la 1.817 locuitori/km² în Malta la 19 în Finlanda, cu România în scădere semnificativă în ultimele două decenii.

Structura demografică arată o îmbătrânire accentuată: vârsta medie în UE a ajuns la 44,9 ani, în creștere cu peste 5 ani din 2005, iar România este printre statele cu cea mai rapidă îmbătrânire a populației (+8,6 ani). Aproximativ 6% din europeni au 80 de ani sau peste, iar 22% au peste 65 de ani.

În paralel, tinerii sub 15 ani reprezintă doar 14% din populație, pondere în scădere în aproape toate statele membre. La nivel de gen, în UE există cu 4,2% mai multe femei decât bărbați, iar diferența este și mai accentuată în statele baltice.

În ansamblu, Eurostat confirmă tendința de îmbătrânire și dezechilibru demografic în Uniunea Europeană, cu diferențe majore între statele vestice și cele est-europene.