Eurostat: Digitalizarea economiei în România rămâne la jumătate față de media UE

Eurostat arată că România înregistrează un nivel scăzut al digitalizării în economie, în special în ceea ce privește utilizarea aplicațiilor de e-business. Potrivit datelor publicate, ponderea firmelor din România care folosesc astfel de soluții este de aproape două ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Eurostat: 53% dintre firmele din UE folosesc software de e-business în 2025; România, printre ultimele locuri

Statisticile oficiale europene arată că, în 2025, 53% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană utilizau software specializat de e-business.

Țările nordice conduc clasamentul, cu cele mai ridicate procente în Danemarca și Finlanda, unde câte 73% dintre firme folosesc astfel de aplicații. Urmează Belgia și Țările de Jos, fiecare cu o pondere de 70%, iar Spania se situează pe următorul loc, cu 66%.

La polul opus se află state din Europa de Est, inclusiv România. Conform datelor Eurostat, cele mai mici ponderi ale firmelor care utilizează aplicații de e-business sunt înregistrate în Bulgaria (31%), România (32%) și Slovacia (34%).

Eurostat: Utilizarea aplicațiilor de e-business variază semnificativ în funcție de mărimea firmelor

Firmele utilizează aplicații de e-business în principal pentru planificarea resurselor, gestionarea relațiilor cu clienții și analiza datelor de business. Datele Eurostat arată însă diferențe semnificative în funcție de dimensiunea companiilor.

Astfel, ponderea întreprinderilor care folosesc aplicații pentru planificarea resurselor variază de la 41% în cazul firmelor mici până la 89% în cazul celor mari. Diferențe importante se observă și în utilizarea soluțiilor pentru gestionarea relațiilor cu clienții, utilizate de 11% dintre firmele mici și de 69% dintre cele mari.

În ceea ce privește aplicațiile pentru analiza datelor, acestea sunt folosite de 25% dintre firmele mici și de 65% dintre companiile mari.

Serviciile digitale ale statului, criticate de contribuabili; ministrul Finanțelor anunță modernizarea ANAF din 2026

O evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor arată că românii sunt nemulțumiți de acestea. Printre principalele probleme semnalate se numără funcționarea lentă sau instabilă a site-ului Agenția Națională de Administrare Fiscală, erori tehnice în Spațiul Privat Virtual (SPV) și dificultăți în utilizarea interfețelor digitale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt încă necesare schimbări importante în domeniul digitalizării administrației fiscale.

Acesta a anunțat că, începând cu semestrul al doilea al anului 2026, vor fi implementate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor oferite de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

România rămâne în urmă la digitalizarea serviciilor publice; colaborarea cu Republica Moldova, insuficient valorificată

România înregistrează în continuare lacune semnificative în digitalizarea serviciilor publice, cetățenii întâmpinând dificultăți în plata amenzilor și taxelor, în utilizarea platformei Ghiseul.ro, dar și în interacțiunea generală cu serviciile publice digitale.

În acest context, Autoritatea pentru Digitalizarea României recunoaște existența acestor probleme, însă indică responsabilitatea unor conduceri anterioare. Instituția admite, totodată, că nu au fost valorificate suficient experiența și soluțiile deja implementate și testate în Republica Moldova, care ar fi putut fi adaptate pentru România.

Pe 11 februarie 2022, la Chișinău, a avut loc prima ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova, moment considerat istoric. Pe ordinea de zi s-a aflat, printre altele, aprobarea Memorandumului de Înțelegere în domeniul transformării digitale, document ce stabilea cadrul de cooperare bilaterală în digitalizare și era considerat un model de bună practică la nivel european.

Memorandumul semnat la Chișinău viza mobilizarea resurselor tehnice, financiare și umane pentru dezvoltarea unui spațiu digital comun și accelerarea procesului de transformare digitală în ambele state.

• dezvoltarea serviciilor publice electronice;
• automatizarea proceselor administrative;
• interoperabilitatea sistemelor informatice între Republica Moldova și România;
• implementarea platformelor și infrastructurilor digitale;
• securitatea cibernetică;
• participarea în comun la proiecte de dezvoltare și transformare digitală, finanțate din programele de asistență financiară ale Uniunii Europene;
• reutilizarea componentelor software din surse deschise.

România pierde oportunitatea unui spațiu digital comun cu Republica Moldova

Se propunea, de asemenea, instituirea unui cadru formal de dezbateri și constituirea unei comisii mixte, formată din reprezentanți ai Autoritatea pentru Digitalizarea României, ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România și, corespunzător, ai Agenția de Guvernare Electronică și ai Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică din Republica Moldova.

În acest context, România ar fi avut oportunitatea de a valorifica experiența deja demonstrată în dezvoltarea soluțiilor digitale, experiență pe care partenerii din Republica Moldova au aplicat-o cu succes în relația stat–cetățean. Totuși, conducerea Autoritatea pentru Digitalizarea României nu ar fi considerat oportună preluarea acestor bune practici, ceea ce ar fi putut genera economii semnificative de timp și resurse bugetare în implementarea proiectelor, optând în schimb pentru construirea de la zero a unui ecosistem de e-guvernare.

Refuzul adoptării unor soluții deja validate în digitalizarea serviciilor publice ar fi contribuit la accentuarea decalajului dintre România și Republica Moldova în domeniul transformării digitale.

Inițiativa celor două guverne de a crea un spațiu digital comun avea ca obiectiv tocmai reducerea acestor decalaje și îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor și mediului de afaceri. Prin această cooperare, România ar fi putut înregistra progrese semnificative încă din 2022, pe baza experienței deja existente în Republica Moldova.

În realitate însă, rezultatele nu ar fi confirmat acest obiectiv, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României ar fi urmat o altă direcție strategică în procesul de transformare digitală, cu efecte vizibile în prezent, potrivit mesajului transmis presei.