Eugen Tomac ar urma să fie desemnat premier joi, 4 iunie. Noul candidat intră în cursă fără o majoritate clară în Parlament

Eugen Tomac ar urma să fie desemnat premier joi, 4 iunie. Consilierul lui Nicușor Dan i-ar fi contactat deja pe liderii partidelor pentru a-i informa despre această decizie, iar Tomac le-ar fi transmis liderilor fostei coaliții de guvernare că va primi mandatul de a forma noul Executiv.

Eugen Tomac ar urma să fie desemnat premier joi, 4 iunie

Desemnarea lui Eugen Tomac vine însă într-un context politic complicat, în condițiile în care nu există în prezent o majoritate parlamentară clară care să îi garanteze instalarea guvernului. Miercuri, Tomac i-a sunat pe liderii fostei coaliții și le-a comunicat că urmează să fie desemnat premier în ziua următoare, potrivit informațiilor publicate de România TV.

În acest moment, în Parlament nu există o majoritate consolidată care să susțină un cabinet format exclusiv din miniștri tehnocrați. Pozițiile partidelor sunt diferite în privința unei astfel de formule guvernamentale. USR a anunțat că nu va vota un guvern alcătuit doar din tehnocrați. PNL acceptă o asemenea variantă doar cu condiția ca întregul aparat guvernamental să fie tehnocrat, inclusiv secretarii de stat și conducătorii agențiilor. PSD este singurul partid care și-a exprimat disponibilitatea de a susține un guvern condus de Tomac, însă preferă ca în Executiv să fie incluși și reprezentanți politici.

Conform sursei menționate, Nicușor Dan transferă astfel responsabilitatea formării unei majorități către partidele parlamentare, oferindu-i premierului desemnat un termen de 10 zile pentru a construi sprijinul necesar în Legislativ.

Constituția României prevede că președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa unei asemenea majorități, după consultarea tuturor partidelor reprezentate în Parlament.

După desemnare, Eugen Tomac trebuie să solicite Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare

După desemnare, Eugen Tomac trebuie să solicite Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și asupra întregii liste a Guvernului în termenul de 10 zile prevăzut de lege.

Programul de guvernare și lista miniștrilor sunt transmise Parlamentului, iar birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului stabilesc data ședinței comune în cel mult 15 zile de la primirea documentelor.

Înainte de votul final din plenul reunit, fiecare candidat la funcția de ministru este audiat în ședințe comune ale comisiilor parlamentare de specialitate. Acestea emit avize consultative, favorabile sau nefavorabile, care sunt transmise atât premierului desemnat, cât și parlamentarilor. Deși aceste avize nu influențează direct rezultatul votului de învestitură, ele pot avea o importantă semnificație politică.

În situația în care unul sau mai mulți candidați la funcția de ministru primesc aviz negativ, premierul desemnat poate decide fie să mențină aceeași propunere, fie să nominalizeze o altă persoană. Noua propunere trebuie, la rândul său, să fie audiată de comisiile parlamentare, iar votul de învestitură poate avea loc doar după emiterea noului aviz.

Ulterior, programul de guvernare și lista completă a miniștrilor sunt dezbătute în plenul reunit al Parlamentului

Ulterior, programul de guvernare și lista completă a miniștrilor sunt dezbătute în plenul reunit al Parlamentului. Parlamentarii votează apoi pentru sau împotriva învestirii Guvernului. În actuala configurație parlamentară, pentru obținerea majorității este nevoie de 233 de voturi, reprezentând jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, însă această majoritate este considerată fragilă.

Dacă Guvernul primește votul de încredere, președintele emite decretul de numire a Executivului, actul juridic prin care noul cabinet este constituit oficial. Premierul și fiecare ministru depun apoi jurământul de învestitură în fața președintelui, la Palatul Cotroceni. Abia după depunerea jurământului membrii Guvernului își pot exercita efectiv atribuțiile.

După această etapă are loc, de regulă, prima ședință a noului Executiv. Tot atunci se desfășoară procedurile de predare-primire a portofoliilor ministeriale, prin protocoale administrative semnate între foștii și noii miniștri. Din acel moment, guvernul anterior este considerat demis sau își încetează mandatul, iar noul Executiv își exercită pe deplin atribuțiile constituționale.

Dacă însă premierul desemnat nu reușește să obțină numărul necesar de voturi pentru învestire, președintele constată situația și convoacă noi consultări cu partidele parlamentare pentru identificarea unei majorități și desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

În cazul în care și a doua propunere de premier este respinsă, Constituția prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului. Acest lucru poate avea loc doar dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Înaintea unei eventuale dizolvări, președintele este obligat să consulte președinții celor două Camere ale Parlamentului și liderii grupurilor parlamentare.

Totuși, dizolvarea Parlamentului nu reprezintă o obligație constituțională, ci doar o opțiune aflată la dispoziția șefului statului. Acesta poate continua să desemneze noi candidați pentru funcția de premier fără a declanșa alegeri anticipate, timp în care guvernul anterior rămâne în funcție cu statut interimar și cu atribuții limitate.