Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile. Acuză PSD și Parlamentul că au blocat și modificat legea salarizării: O minciună, este o înfățișare complet greșită a realității

Dragoș Pîslaru a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi introdus majorări salariale pentru demnitari în proiectul noii legi a salarizării. Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii, susține că modificările contestate au rezultat în urma unor acorduri politice din Parlament. Declarațiile au fost făcute miercuri, 3 iunie, în cadrul unei conferințe de presă în care ministrul a abordat atât controversa salariilor demnitarilor, cât și disputa cu fostul ministru al Muncii, Florin Manole. Totodată, oficialul a acuzat PSD că a întârziat ani la rând dezbaterea și finalizarea proiectului.

Dragoș Pîslaru susține că indemnizația de dirigenție trebuie regândită pentru a evita un impact bugetar de peste un miliard de lei

Dragoș Pîslaru a prezentat miercuri argumentele care stau la baza propunerii de modificare a modului de acordare a indemnizației de dirigenție, una dintre temele sensibile din cadrul noii legi a salarizării. Ministrul a explicat că actualul mecanism, bazat pe procente aplicate salariului de bază, generează atât costuri ridicate pentru buget, cât și diferențe semnificative între profesori care desfășoară aceeași activitate.

„Avem 116 sau 113 mii de profesori care iau în prezent indemnizația de dirigenție. Dacă aplici procentul acela de indemnizație pe baza salarială, impactul este de 1,1 – 1,2 miliarde de lei. Prin urmare, nu este ceva ce putem duce în modul acesta”, a spus Dragoș Pîslaru.

Ministrul a atras atenția că sistemul actual favorizează profesorii cu salarii mai mari, chiar dacă responsabilitățile aferente activității de dirigenție sunt identice.

„Mai e o consecință. Profesorii care sunt mai bine plătiți pentru activitatea de dirigenție primesc mult mai mulți bani decât profesorii care sunt mai prost plătiți”, a afirmat el.

În acest context, oficialul a spus că a propus reprezentanților sistemului de educație analizarea unei formule bazate pe o sumă fixă, care să ofere un tratament mai echitabil pentru toți beneficiarii și să protejeze veniturile profesorilor cu salarii reduse.

„Întrebarea pe care am pus-o familiei ocupaționale este dacă n-am putea să ne gândim la o indemnizație de dirigenție în sumă fixă. Adică practic să fie o indemnizație care să stimuleze, pe care să o gândim astfel încât, cel puțin pentru toată lumea care avea salarii mai mici în sistem, să fie mai mare decât avea sau cel puțin egală cu ce avea în prezent, pentru ca să ne asigurăm de un lucru foarte clar și anume că nimeni din baza sistemului de educație, mai ales profesorii cu venituri mai reduse, nu are nevoie de salarii compensatorii”, a subliniat ministrul interimar al Muncii.

Pîslaru a precizat că nu a fost stabilită încă o valoare concretă a indemnizației, întrucât urmează noi consultări cu sindicatele și cu Ministerul Educației.

„Nu am avansat noi în acest moment o astfel de sumă, pentru că așteptarea era să avem o a doua rundă cu sindicatele și Ministerul Educației pe acest aspect”, a declarat Pîslaru.

Ministrul afirmă că majorarea grilei pentru demnitari a fost decisă politic și transmisă de liderii parlamentari

O parte importantă a intervenției lui Dragoș Pîslaru a vizat acuzațiile privind includerea unor majorări salariale pentru demnitari în proiectul noii legi. Ministrul a respins categoric ideea că ar fi inițiat personal aceste modificări și a susținut că propunerile au venit din zona partidelor parlamentare.

„În spațiu public a apărut ideea că eu am crescut grila de demnitari. Acest lucru nu este doar o minciună, este o înfățișare complet greșită a realității”, a declarat ministrul.

Pîslaru a explicat că proiectul este construit pe o ierarhie salarială unitară, iar discuțiile privind coeficienții aplicabili demnitarilor au fost purtate în cadrul Comisiei de Muncă și la nivelul grupurilor parlamentare.

Potrivit ministrului, pe 21 mai a primit un document care reflecta acordul politic rezultat în urma acestor negocieri.

„Am primit de la partidele politice pe data de 21 mai, la ora 5.17 după-amiază, un e-mail care reflectă acordul pe care liderii din Comisia de Muncă l-au avut ca urmare a discuțiilor și acordul liderilor grupurilor parlamentare”, a spus ministrul.

Acesta a precizat că în grupul care a participat la discuții s-au aflat reprezentanți ai mai multor formațiuni politice, inclusiv fostul ministru al Muncii, Florin Manole.

Ministrul a insistat că propunerile privind demnitarii nu au fost stabilite unilateral de către Ministerul Muncii.

„N-a fost o grilă stabilită de mine printr-un act subiectiv, ci o grilă creată la nivelul partidelor”, a spus ministrul.

Pîslaru a explicat că a analizat separat propunerile primite. În cazul asistenților parlamentari, majorările au fost eliminate din proiect deoarece nu existau argumente tehnice pentru diferențierea acestora față de alte funcții similare din administrația publică.

„La asistenții parlamentari am constatat că nu există o justificare să ai o grilă mai mare, pentru că sunt funcții echivalente și în alte părți: consilieri de miniștri, consilieri care sprijină activitatea președintelui sau alte categorii”, a explicat Pîslaru.

Dragoș Pîslaru spune că Bruxelles-ul nu mai obligă România să majoreze salariile demnitarilor

Ministrul a anunțat că negocierile purtate cu Comisia Europeană au schimbat semnificativ cadrul în care se discută majorările salariale pentru demnitari. Potrivit acestuia, România nu mai este obligată să aplice creșterile prevăzute inițial pentru anul 2027.

„Comisia Europeană nu ne obligă, în acest moment, după ce am avut aceste discuții la Bruxelles pe partea de renegociere, să creștem grila demnitarilor la nivelul pe care îl avem propus din 2027”, a spus Pîslaru.

În acest context, ministrul a precizat că susține o aplicare graduală a eventualelor majorări, pe o perioadă extinsă.

„Voi continua să recomand ceea ce deja am discutat cu prim-ministrul, și anume o modalitate de eșalonare pe cinci ani, până în 2031”, a declarat ministrul.

Oficialul a recunoscut că subiectul salariilor demnitarilor a generat reacții negative într-un context economic și fiscal dificil, iar acest lucru a influențat poziția Guvernului în negocierile cu Bruxelles-ul.

„Am sesizat reacția societății, în contextul social și fiscal actual. Cred că există într-adevăr o problemă de percepție în societate că demnitarii sunt beneficiarii principali ai acestui proiect, în timp ce alte categorii au creșteri limitate și condiționate de spațiu bugetar”, a spus ministrul.

Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Florin Manole și susține că a existat o singură variantă oficială a legii

Un capitol amplu al conferinței de presă a fost dedicat disputei dintre actualul ministru interimar și fostul titular al portofoliului Muncii. Dragoș Pîslaru a respins ideea că ar fi existat o variantă alternativă a legii salarizării, diferită de cea transmisă oficial instituțiilor europene.

„Vreau să clarific și aici lucrurile, pentru că mi se pare că adevărul este cel mai bun catarsis pentru toată lumea”, a spus ministrul.

Potrivit explicațiilor sale, singurul proiect transmis oficial Comisiei Europene a fost cel expediat pe 24 aprilie.

„Este singurul proiect pe care îl trimite Ministerul către Comisia Europeană”, a spus el.

Pîslaru a afirmat că modificările invocate ulterior au fost realizate după plecarea PSD de la guvernare și nu au beneficiat de validarea tehnică a Băncii Mondiale.

„Acel proiect nu era un proiect trecut prin filtrul echipei tehnice de la Banca Mondială și nu era proiectul pe care îl trimisese Comisiei Europene”, a afirmat ministrul.

Criticând comparațiile dintre diferite presupuse variante ale proiectului, ministrul a susținut că acestea induc în eroare opinia publică.

„Eu când văd că a apărut la televiziuni ideea că e versiunea Manole versus versiunea X, asta nu discutăm de versiune.

Chestii scoase pe surse, astea nu sunt versiuni. Chestii lăsate în birou, lucrate peste weekend, fără echipele tehnice care să analizeze lucrurile, nu sunt versiuni”, a declarat el.

Ministrul acuză PSD că a ținut ani de zile legea salarizării în afara dezbaterii publice

În finalul intervenției sale, Dragoș Pîslaru a lansat critici dure la adresa PSD, formațiune pe care o consideră responsabilă pentru întârzierile în elaborarea și prezentarea proiectului de lege.

Ministrul a subliniat că legea salarizării nu este un proiect nou, ci unul care ar fi trebuit finalizat încă din perioada în care Ministerul Muncii era condus de reprezentanți social-democrați.

„Discutăm de mandate succesive care au fost deținute de Partidul Social-Democrat, care a avut această responsabilitate să pregătească acest proiect”, a spus Pîslaru.

Acesta s-a declarat surprins de criticile venite din partea PSD și a sugerat că unele atacuri au rolul de a transfera responsabilitatea pentru întârzierile acumulate.

„Înțeleg că există o încercare de a acoperi o vină, de a nu scoate proiectul ăsta în spațiu public niște numări de ani acum, prin a da vina pe cel care are curajul și responsabilitatea (…) să o facă”, a declarat ministrul.

Pîslaru a calificat drept nejustificate și contraproductive acuzațiile potrivit cărora o variantă superioară a proiectului ar fi fost abandonată.

„Toate atacurile care acum merg pe ideea că de fapt era o altă versiune mai bună (…) sunt foarte nedemne și nu ajută deloc”, a spus ministrul.

În încheiere, oficialul a făcut apel la reducerea tensiunilor politice din jurul proiectului și la continuarea dezbaterilor într-un cadru instituțional.

„Aș vrea să fac un apel foarte clar, în virtutea acordului politic, să încetăm cu tipul acesta de atac”, a declarat Pîslaru.