Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună pentru viitorul Guvern: Probabil în cursul zilei de mâine voi finaliza lista cabinetului
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Eugen Tomac
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern, în timp ce negocierile pentru completarea echipei ministeriale continuă. Lista include consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici și persoane cu experiență în instituții sau companii de stat.
Eugen Tomac a avansat primele nume pe care intenționează să le propună Parlamentului
Potrivit lui Eugen Tomac, viitorul Executiv va avea trei vicepremieri. Unul dintre aceștia va deține și portofoliul Educației, iar ceilalți doi vor coordona domeniile economiei și digitalizării.
Premierul desemnat a precizat că va propune un cabinet format din specialiști și profesioniști, capabili să gestioneze responsabil guvernarea într-o perioadă dificilă. Totodată, Tomac a respins criticile venite din partea unor lideri politici referitoare la posibile legături ale unor viitori miniștri cu anumite partide și a susținut că dezbaterea trebuie mutată de la apartenența politică.
„Trebuie să ieșim din această logică de partizanat politic. Pentru mine cel mai important lucru este să conving partidele afiliate familiilor europene și care împărtășesc vectorul euroatlantic să susțină deblocarea acestei situații”, a spus acesta.
Eugen Tomac a anunțat că va continua consultările cu toate grupurile parlamentare și cu parlamentarii neafiliați pentru a obține sprijinul necesar învestirii executivului.
În ceea ce privește structura viitorului cabinet, acesta a declarat că lista miniștrilor este în curs de finalizare. Potrivit premierului desemnat, programul de guvernare și echipa guvernamentală ar putea fi depuse la Parlament până la sfârșitul acestei săptămâni.
„Probabil în cursul zilei de mâine voi finaliza lista cabinetului pe care vreau să-l formez. Am foarte multe întâlniri și doresc să identific persoane bine pregătite, dispuse să își asume această responsabilitate”, a spus Tomac.
Tomac a susținut că viitorul guvern nu intenționează să majoreze taxele și impozitele
În același timp, Eugen Tomac a susținut că viitorul guvern nu ar intenționa să majoreze taxele și impozitele și va urmări măsuri de susținere a mediului de afaceri.
Potrivit premierului desemnat, programul de guvernare va păstra principalele direcții ale Executivului precedent, însă va pune accent pe stimularea investițiilor și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
„Vrem ca românii să știe că în fruntea țării va exista un guvern aplicat pe priorități, care nu va mări taxe și impozite și care va încerca să fie cât mai prietenos cu mediul de afaceri”, a spus Eugen Tomac.

Pentru Ministerul Educației a fost nominalizat Sorin Costreie
Pentru Ministerul Educației și una dintre funcțiile de vicepremier a fost nominalizat Sorin Costreie. Premierul desemnat a precizat că acesta a acceptat atât portofoliul Educației, cât și funcția de vicepremier, atribuțiile sale urmând să depășească sfera strictă a educației.
Sorin Costreie ocupă din 17 noiembrie 2025 funcția de consilier prezidențial pentru educație și cercetare. El este profesor la Universitatea din București, în cadrul Facultății de Filosofie, cu specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Activează în cadrul facultății din 1997 și a fost implicat în numeroase structuri universitare și rețele academice europene. A deținut funcția de președinte al UNICA și a coordonat alianța CIVIS la nivelul Universității din București.
Pentru MAE a fost confirmat Luca Niculescu.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe a fost confirmat Luca Niculescu. Eugen Tomac a argumentat nominalizarea prin implicarea acestuia în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În prezent, Luca Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru aderarea României la OCDE. Între 2016 și 2022 a fost ambasador al României în Franța, Monaco și Andorra. Înainte de cariera diplomatică, a activat în presă, fiind redactor-șef al RFI România și corespondent pentru mai multe instituții media franceze.
Dacă va primi votul Parlamentului, Luca Niculescu va prelua diplomația românească într-o perioadă în care principalele dosare externe sunt aderarea la OCDE, relațiile cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul acordat Republica Moldova și coordonarea politicii externe în contextul războiului din Ucraina.
Pentru MApN a fost nominalizat Dan Neculăescu
Pentru Ministerul Apărării a fost nominalizat Dan Neculăescu, care a acceptat invitația de a face parte din viitorul cabinet.
Dan Neculăescu este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Anterior, a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. Diplomat de carieră, activează în MAE din octombrie 2002 și deține rangul diplomatic de ambasador. În cariera sa s-a ocupat de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor și a contribuit la pregătirea unor summituri NATO și la consolidarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia.
La Ministerul Mediului este propus Teodor Dulceață
La Ministerul Mediului este propus Teodor Dulceață. Eugen Tomac a subliniat că acesta activează de peste un deceniu în cadrul ministerului și ocupă funcția de secretar general adjunct.
Conform CV-ului public, a deținut mai multe funcții în administrația publică și în structuri din domeniul mediului.
Pentru Ministerul Dezvoltării a fost nominalizat Vladimir Ionaș
Pentru Ministerul Dezvoltării a fost nominalizat Vladimir Ionaș. Premierul desemnat a legat această propunere de reforma administrației și de relația cu autoritățile locale.
Vladimir Ionaș este sociolog și are experiență în domeniul sondajelor de opinie, metodologiei, comportamentului electoral, marketingului și consultanței politice. A activat în cadrul Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, unde a coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la realizarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare.
De asemenea, a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, responsabil de teme privind politica externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Totodată, este președintele Roundtable on Ethnic Relations.
Nominalizarea sa a generat critici din partea Ciprian Ciucu. Acesta a susținut că o parte dintre portofoliile negociate reflectă propuneri ale PSD și a inclus și numele lui Vladimir Ionaș printre exemplele invocate. Totodată, Ciucu a vorbit despre existența unor discuții prealabile între Eugen Tomac și PSD în cadrul negocierilor pentru susținerea viitorului Executiv.
Pentru Ministerul Agriculturii a fost nominalizat Nicolae Istudor
Pentru Ministerul Agriculturii, propunerea este Nicolae Istudor. Nicolae Istudor este rector al Academia de Studii Economice din București din martie 2016. A ocupat anterior funcțiile de prorector și profesor universitar doctor, având activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltarea regională și rurală și bursele de mărfuri agroalimentare.
Între aprilie 2004 și ianuarie 2005 a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar în perioada 2001–2004 a ocupat funcția de director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul.
Pentru Ministerul Muncii este indicată ca variantă Diana Morar
Pentru Ministerul Muncii este indicată ca variantă Diana Morar. Ea a fost deputat de Bistrița-Năsăud în legislatura 2020–2024, aleasă pe listele PNL. În 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, și a candidat ulterior din partea alianței Dreapta Unită.
Anterior mandatului parlamentar, Diana Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. Înainte de această funcție a activat ca avocat și consilier municipal PNL la Bistrița.
Unele portofolii-cheie sunt încă în negociere
Pe lista portofoliilor încă neconfirmate se află și Ministerul Culturii, unde este vehiculat numele lui Adrian Papahagi. Acesta a candidat fără succes pentru un mandat de deputat din partea PDL, a participat la înființarea PMP și a anunțat în 2014 retragerea sa din politică.
Pentru Ministerul Finanțelor sunt discutate mai multe variante. Printre acestea se numără Bogdan Glăvan, director al Centrului Murray Rothbard, însă funcția ar putea reveni și unei persoane din zona Băncii Naționale a României.
La Ministerul Economiei este vehiculat numele lui Radu Burnete. Acesta este consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme economice și sociale și fost director executiv al Confederația Patronală Concordia.
Pentru Ministerul Energiei este discutată nominalizarea lui Sorin Elisei, care are experiență în sectorul energetic, consultanță și administrație și a activat în ultimii ani în cadrul Ministerului Energiei.
La Transporturi este vehiculat numele lui Ionuț Laurențiu Mașala. Acesta este director economic în cadrul Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și are experiență în zona financiară și administrativă a companiei.
Pentru Ministerul Justiției este luat în calcul Cosmin-Alexandru Soare-Filatov. Acesta este consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale și are pregătire juridică, precum și experiență în domeniul dreptului constituțional.
În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, până în acest moment nu au fost anunțate nume clare, negocierile pentru ocuparea celor două portofolii fiind încă în desfășurare.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





