Estimările șefului CFA România pentru 2026: Puterea de cumpărare va continua să scadă. Vom avea acest deficit bugetar mare

România este singura țară din Europa unde veniturile reale scad și în 2026, potrivit studiilor analizate de șeful CFA, Adrian Codîrlașu. Scăderea apare din cauza inflației mai mari decât creșterea salariilor, a deficitului bugetar ridicat și a riscului de taxe mai mari, a precizat el.

România rămâne singura țară din Europa cu o scădere a veniturilor reale în 2026, iar puterea de cumpărare continuă să scadă

România este considerată singura țară din Europa unde veniturile reale vor continua să scadă și în 2026. Scăderea estimată este de aproximativ 0,9%, potrivit unui studiu despre evoluția salariilor. Cei de la Digi24 au discutat pe acest subiect cu economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

Acesta a spus că puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă. El a explicat că, deși situația se va mai îmbunătăți față de prezent, pierderea va fi mai mică, dar tot va exista. Un alt studiu, realizat de o mare firmă internațională de consultanță, arată că anul viitor veniturile reale din România vor scădea cu 0,7%, după o scădere de 0,9% în acest an.

Economistul a explicat că, în acest an, inflația a fost de aproximativ 10%, iar salariile nete au crescut cu doar 4%. Din acest motiv, românii au pierdut aproape 6% din puterea de cumpărare. Pentru anul viitor, el a precizat că pierderea va fi mai mică, dar oamenii tot vor putea cumpăra mai puțin decât înainte.

Această situație înseamnă că vor rămâne și mai puțini bani pentru economii. Specialistul a mai spus că există riscul ca taxele să fie majorate și anul viitor, din cauza deficitului bugetar mare. El a arătat că deficitul ar putea ajunge la aproximativ 6,5% din PIB, nivel pe care îl consideră nesustenabil.

În opinia sa, statul ar trebui să ajungă sub un deficit de 3% pentru a fi într-o zonă sigură, sau măcar la 4%, dar acest lucru ar putea fi posibil abia în 2028–2029. Până atunci, deficitul mare va continua să fie un risc, mai ales dacă apare un șoc extern puternic, care ar putea face dificilă finanțarea cheltuielilor statului.

Adrian Codîrlașu a amintit și de criza din 2009, despre care a spus că a pornit de la falimentul băncii Lehman Brothers. El a subliniat că România a fost afectată atunci de un șoc extern într-un moment în care avea un deficit bugetar de 6–6,5%, care era totuși mai mic decât cel de acum.

„Din păcate, puterea de cumpărare va continua să scadă. Anul acesta am avut o scădere a puterii de cumpărare, am avut o inflație de 10%, creșterea de salariu net a fost undeva spre 4%, deci în termeni reali am pierdut aproape 6 puncte de putere de cumpărare. Anul viitor se va îmbunătăți situația, în sensul că pierderea de putere de cumpărare va fi mai mică, dar va fi din păcate tot pierdere de putere de cumpărare.

Avem un deficit bugetar ridicat, probabil anul viitor vom avea spre 6,5% din PIB, aceasta este propunerea Guvernului. Acest nivel este tot un teritoriu nesustenabil, deci în continuare vor fi luate măsuri pentru a-l reduce. Am intra în teritoriul de sustenabilitate, dacă coborâm sub 3, să zicem, dar măcar dacă am începe cu 4. Însă vom începe cu 4 poate în 2028, 2029.

Până atunci din păcate vom avea acest deficit bugetar mare și avem riscul ca, dacă cumva se întâmplă ceva rău pe plan extern, avem un șoc extern puternic, să avem dificultăți în a-l finanța.

Ne-a prins cu un deficit, atunci era în jur de 6, 6,5% deficitul nostru bugetar, mult mai mic decât acum”, a precizat Codîrlașu.

Guvernul Bolojan ar putea coborî deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2026

Întrebat dacă obiectivul Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 6,5% din PIB anul viitor este prea ambițios, specialistul a spus că acest lucru ar fi posibil doar în condiții stricte. El a explicat că România ar putea ajunge la un deficit sub 7% dacă măsurile deja luate sunt păstrate și dacă statul va fi mai atent la cheltuieli.

Economistul a mai spus că, până acum, principala problemă a fost lipsa disciplinei la cheltuirea banilor publici. În opinia sa, dacă această disciplină va exista și dacă taxele majorate anul acesta vor rămâne în vigoare, atunci anul viitor deficitul bugetar ar putea fi puțin sub 7%.

„Dacă măsurile luate sunt menținute și dacă există o disciplină pe partea de cheltuieli, – căci aici am greșit mereu, n-am avut disciplină pe partea de cheltuieli, – dacă avem disciplină partea de cheltuieli, cu taxele majorate anul acesta, probabil vom fi undeva sub 7 anul viitor”, a punctat Codîrlașu.

Românii riscă noi pierderi de putere de cumpărare din cauza posibilelor creșteri de taxe, inclusiv TVA

Întrebat la ce se așteaptă să crească – taxe, impozite sau alte măsuri – specialistul a spus că sunt posibile noi schimbări în zona impozitării capitalului și că pot apărea surprize neplăcute, adică noi creșteri de taxe. El nu a exclus nici o majorare suplimentară a TVA.

Economistul a explicat că salariile vor crește ca sume, dar mai lent decât inflația, ceea ce înseamnă că oamenii vor pierde din nou din puterea de cumpărare. În opinia sa, bugetul statului ar trebui făcut cu prudență, astfel încât să fie pregătit pentru situații dificile.

El a spus că autoritățile ar trebui să se gândească din timp ce s-ar întâmpla dacă inflația ar ajunge la 6–7%, cum ar fi afectate cheltuielile statului sau ce efecte ar avea noi creșteri de taxe. De asemenea, a atras atenția că ar putea dispărea unele ajutoare de la stat și că ar putea exista doar plafonări la prețul gazelor. Din aceste motive, a avertizat că pot apărea șocuri economice negative și că statul trebuie să ia în calcul aceste riscuri.

„În nominal, da, salariile vor crește, însă vor crește mai încet decât inflația, prin urmare vom pierde puterea de cumpărare. Bugetul trebuie să fie defensiv, adică prudent. În sensul să anticipăm cumva, să facem un test, ce s-ar întâmpla dacă avem o inflație de 6-7% cu bugetul nostru, cu cheltuielile noastre.

Ce s-ar întampla dacă ar mai fi majorări de taxe, ce s-ar întampla dacă n-ar mai fi ajutoare de la guvern și ne așteptăm la o plafonare pe partea de gaz metan. Deci, mai pot apărea aceste șocuri negative, prin urmare, trebuie să avem în vedere posibilitatea de a se întâmpla”, a avertizat Codîrlașu.