Emmanuel Macron încearcă să detensioneze conflictul după izbucnirea războiului din Iran
Emmanuel Macron a devenit primul lider occidental care a intrat în contact direct cu noul președinte iranian, Masoud Pezeshkian, după escaladarea conflictului din Iran. Discuția dintre cei doi șefi de stat vine într-un moment extrem de tensionat pentru Orientul Mijlociu, în care diplomația europeană încearcă să prevină extinderea confruntărilor militare.
Președintele Franței a transmis public că a ridicat în discuție situația de securitate din regiune și a cerut autorităților iraniene să oprească imediat acțiunile militare care amplifică instabilitatea din Orientul Mijlociu.
„Am subliniat necesitatea ca Iranul să înceteze imediat atacurile împotriva țărilor din regiune”, a declarat liderul francez.
Convorbirea a fost confirmată chiar de Emmanuel Macron într-un mesaj publicat pe platforma X, unde liderul de la Elysee a făcut publice principalele teme abordate în dialogul cu președintele iranian.
„Je me suis entretenu avec le président iranien Massoud Pezechkian.
Je lui ai indiqué que la sécurité et le retour en France de Cécile Kohler et Jacques Paris, qui se trouvent actuellement dans l’enceinte de l’ambassade de France, restent pour nous une priorité absolue.…”, a transmis Emmanuel Macron.
Je me suis entretenu avec le président iranien Massoud Pezechkian.
Je lui ai indiqué que la sécurité et le retour en France de Cécile Kohler et Jacques Paris, qui se trouvent actuellement dans l’enceinte de l’ambassade de France, restent pour nous une priorité absolue.…
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 8, 2026
Contactul diplomatic are loc într-un context în care Franța încearcă să joace rolul de mediator între Teheran și administrația americană condusă de Donald Trump, în încercarea de a limita escaladarea conflictului regional.
Emmanuel Macron cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz și avertizează asupra programului nuclear iranian
În timpul discuției cu liderul iranian, Emmanuel Macron a ridicat și problema blocării traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale la nivel mondial.
Președintele francez a cerut explicit autorităților de la Teheran să permită reluarea navigației comerciale și să evite blocarea acestei rute strategice pentru economia globală.
„Iranul trebuie, de asemenea, să garanteze libertatea de navigație punând capăt închiderii de facto a strâmtorii Ormuz”, a adăugat el.
În cadrul convorbirii, liderul de la Elysee a exprimat și îngrijorările Franței legate de dezvoltarea programului nuclear iranian și de extinderea capacităților balistice ale Teheranului. Parisul consideră că aceste programe reprezintă unul dintre principalele motive ale tensiunilor actuale din regiune.
Potrivit lui Emmanuel Macron, programul nuclear și activitățile Iranului în Orientul Mijlociu reprezintă „cauza principală a crizei actuale”.
În același timp, președintele francez a ridicat problema celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, condamnați în Iran pentru spionaj.
„Siguranța și întoarcerea în Franța a lui Cécile Kohler și Jacques Paris, care se află în prezent la ambasada Franței, rămân o prioritate absolută”, a spus Macron.
După mai bine de trei ani de detenție, cei doi au fost condamnați în octombrie la 20 și, respectiv, 17 ani de închisoare pentru spionaj, inclusiv în favoarea Israelului. Deși au fost eliberați la începutul lunii noiembrie, autoritățile iraniene le interzic în continuare să părăsească țara.
Cazul lor ar putea face parte dintr-o eventuală înțelegere diplomatică ce ar implica un schimb de prizonieri cu Mahdieh Esfandiari, cetățean iranian condamnat de justiția franceză la un an de închisoare la finalul lunii februarie.
În paralel cu discuția cu Teheranul, Emmanuel Macron a avut recent o convorbire și cu președintele american Donald Trump despre evoluția conflictului din regiune. Liderul francez a atras atenția asupra situației din Liban, unde armata israeliană și-a intensificat operațiunile împotriva Hezbollah, organizație susținută de Iran.
Operațiunile militare din zonă au provocat strămutarea a peste jumătate de milion de oameni, potrivit informațiilor prezentate de liderul francez. În timpul convorbirii, Donald Trump l-a informat pe Macron și despre stadiul operațiunilor militare americane desfășurate în Iran.
Europa își întărește apărarea în estul Mediteranei după atacul cu dronă asupra Ciprului
În paralel cu demersurile diplomatice, Emmanuel Macron încearcă să coordoneze și răspunsul european la riscurile de securitate generate de conflict. Președintele Franței urmează să ajungă luni în Cipru, după ce o dronă Shahed a lovit o bază aeriană britanică de pe insulă.
Incidentul este considerat primul atac cu dronă asupra unui teritoriu european în contextul războiului cu Iranul. În urma atacului, Franța a decis să trimită în estul Mediteranei fregata Languedoc, o navă de război specializată în apărare antiaeriană.
Autoritățile franceze au anunțat și desfășurarea pe insulă a unor sisteme terestre de apărare antidrone și antirachetă pentru consolidarea securității în zonă.
Potrivit Associated Press, Emmanuel Macron urmează să se întâlnească în Cipru cu președintele Nikos Christodoulides și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la principala bază aeriană din sud-vestul insulei, unde au fost deja trimise patru avioane de luptă F-16 ale forțelor aeriene elene.
„Împreună cu partenerii noștri europeni, obiectivul va fi consolidarea securității în jurul Ciprului și în estul Mediteranei”, a comunicat administrația prezidențială franceză.
În zilele următoare, în regiune este așteptat și portavionul francez Charles de Gaulle, care se va alătura dispozitivului militar format pentru protejarea infrastructurii strategice și a bazelor aliate.
Mai multe state europene au trimis sau pregătesc trimiterea unor nave de război în estul Mediteranei. Fregatele grecești Kimon și Psara patrulează deja în apropierea coastei sudice a Ciprului, iar nave din Italia, Olanda și Spania sunt așteptate să ajungă în zonă în zilele următoare. Distrugătorul britanic Dragon ar urma să fie desfășurat săptămâna viitoare.
Autoritățile cipriote au precizat că întâlnirea dintre liderii Franței, Ciprului și Greciei va avea ca obiectiv principal evaluarea situației de securitate și coordonarea măsurilor defensive.
„Ciprul nu va lua parte la nicio operațiune militară”, a declarat liderul cipriot Nikos Christodoulides.
Potrivit autorităților din Cipru, drona Shahed care a lovit baza RAF Akrotiri pe 2 martie a provocat doar pagube minore unui hangar, fără a răni pe nimeni. Alte două drone au fost interceptate de avioane britanice Typhoon și F-35 ridicate de la sol de la aceeași bază.
Oficialii ciprioți susțin că drona ar fi fost lansată din Liban, existând suspiciuni privind implicarea grupării Hezbollah, aliată a Iranului.
„Le-am cerut prietenilor noștri ciprioți să nu confunde statul libanez cu cei care acționează în afara autorității și cadrului legal al acestuia”, a declarat ministrul de externe al Libanului, Youssef Rajji.
Guvernul de la Beirut a anunțat că a cerut agențiilor de securitate să ia măsuri împotriva grupărilor care desfășoară astfel de atacuri.
