SUA şi Israelul discută o operaţiune terestră pentru capturarea uraniului iranian
SUA şi Israelul examinează scenariul unei intervenţii terestre limitate în Iran, care ar avea drept obiectiv capturarea rezervelor de uraniu îmbogăţit ale regimului de la Teheran. Potrivit informaţiilor publicate de Axios, planul ar implica trimiterea unor unităţi de forţe speciale după ce campania de bombardamente aeriene ar slăbi semnificativ apărarea iraniană.
Discuţiile au loc la mai mult de o săptămână de la debutul războiului declanşat de SUA şi Israel printr-o serie intensă de atacuri aeriene asupra unor obiective strategice iraniene. Patru surse anonime citate de publicaţia americană susţin că oficiali americani şi israelieni analizează opţiunea unei operaţiuni speciale menite să preia controlul asupra uraniului îmbogăţit al Iranului.
O asemenea misiune ar fi extrem de complexă şi periculoasă. Militarii americani sau israelieni ar trebui să pătrundă în infrastructura nucleară iraniană, inclusiv în facilităţi subterane bine protejate. Din acest motiv, scenariul unei intervenţii terestre este considerat doar după ce atacurile aeriene ar reduce semnificativ capacitatea de reacţie a forţelor armate iraniene.
Planul ar presupune o acţiune rapidă, realizată de unităţi specializate, care ar urma să pătrundă în instalaţiile nucleare şi să securizeze materialul radioactiv înainte ca acesta să poată fi mutat sau utilizat de autorităţile iraniene.
Obiectivul operaţiunii: controlul asupra stocului de uraniu îmbogăţit
Scopul principal al planului analizat de SUA şi Israel ar fi preluarea controlului asupra celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60% pe care Iranul le-ar deţine în prezent. Oficialii citaţi susţin că acest material ar putea fi transformat într-o armă nucleară în doar câteva săptămâni.
Relatarea publicată de Axios nu precizează însă modul în care militarii implicaţi într-o astfel de operaţiune ar fi protejaţi de eventualele riscuri de contaminare radioactivă în timpul manipulării materialului nuclear.
În contextul acestor discuţii, preşedintele american Donald Trump nu a exclus posibilitatea unei intervenţii directe.
„Totul este pe masă. Totul”, a declarat acesta, referindu-se la opţiunile militare disponibile pentru confiscarea uraniului îmbogăţit al Iranului.
Un înalt oficial al administraţiei americane a afirmat săptămâna trecută că Iranul ar fi îmbogăţit suficient uraniu pentru a produce material nuclear de calitate militară în cel mult zece zile.
Potrivit aceluiaşi oficial, o parte importantă din acest uraniu ar fi depozitată în instalaţiile vizate de bombardamentele din cadrul operaţiunii Midnight Hammer, inclusiv la Natanz, Isfahan şi Fordow.
„În teorie, dacă am avea control fizic asupra acelui teritoriu, dacă am avea control fizic asupra locurilor în care se află, am putea trimite oamenii noștri acolo și l-am putea dilua la fața locului”, a spus oficialul.
Regimul iranian rezistă bombardamentelor, iar atacurile continuă
În ciuda intensităţii bombardamentelor şi a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu pare să dea semne de slăbiciune. Stabilitatea politică de la Teheran complică planurile Washingtonului, care ar urmări, potrivit unor evaluări, instalarea unui regim favorabil SUA.
În lipsa unei intervenţii terestre, există temeri că bombardamentele aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere în Iran. Donald Trump ar fi sugerat inclusiv posibilitatea ca grupările kurde din Irak să fie încurajate să lanseze o ofensivă împotriva regimului iranian, pentru a evita riscurile unei intervenţii directe a soldaţilor americani.
Între timp, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică avertizează asupra riscurilor majore asociate escaladării conflictului. Directorul general al instituţiei, Rafael Grossi, a cerut miercuri „cea mai mare reţinere” pentru a evita „orice risc de incident radiologic”.
Anterior, oficialul a subliniat că AIEA nu deţine informaţii care să indice existenţa unui plan structurat al Iranului pentru construirea unei bombe nucleare, în contradicţie cu acuzaţiile formulate de SUA şi Israel pentru a justifica atacurile aeriene.
În paralel, operaţiunile militare continuă. Armata israeliană a anunţat că a lansat duminică un nou val de atacuri aeriene pe scară largă asupra unor obiective din Iran, inclusiv în capitala Teheran.
„Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au început atacuri pe scară extinsă asupra ţintelor regimului terorist iranian din Teheran şi din alte zone ale Iranului”, se arată într-un comunicat emis de armata israeliană.
Într-un alt anunţ oficial, Forţele Aeriene israeliene au precizat că bombardamentele au vizat inclusiv cartierul general al Forţei Spaţiale a Gărzilor Revoluţionare Iraniene şi aproximativ 50 de buncăre în care ar fi fost stocată muniţie.
Acel cartier general „includea instalaţii de cercetare, precum şi o structură de comandă şi control pentru satelitul Khayyam, lansat în august 2022 şi utilizat de Gărzile Revoluţionare pentru a impulsiona activităţile teroriste şi a monitoriza statul Israel şi locuitorii săi”, se arată în acelaşi text.
Bombardamentele americano-israeliene au loc fără întrerupere de sâmbăta trecută. Teheranul s-a trezit duminică dimineaţă acoperit de un nor toxic format din fum şi ploaie, după ce forţele aeriene israeliene au bombardat pentru prima dată depozite de combustibil şi o rafinărie din capitală.
Potrivit armatei israeliene, numai sâmbătă au fost lovite aproximativ 400 de ţinte militare din vestul şi centrul Iranului, inclusiv lansatoare de rachete balistice şi instalaţii de producţie de armament.
În total, atacurile aeriene ale SUA şi Israelului ar fi provocat până acum peste 1.300 de morţi în Iran. De partea cealaltă, represaliile iraniene cu drone şi rachete asupra Israelului au dus la zece decese pe teritoriul israelian.
